FOTO/O bisericuță din Alba, veche de peste 300 de ani, are sfinţi cu ochii scoşi şi pântecele pângărit de obscenităţi. Firma restauratoare nu s-a mai întors să-şi onoreze contractul

O bisericuță din Alba, veche de peste 300 de ani, are sfinţi cu ochii scoşi şi pântecele pângărit de obscenităţi. Firma restauratoare nu s-a mai întors să-şi onoreze contractul de restaurare a interiorului

De aproape 300 de ani, zbuciumul Bisericii din Deal de la Galda de Jos, cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului”, pare că nu se mai termină. După ce a trecut de răscoale, războaie, dominația ateismului și revoluții, nici în zi de azi biserica nu are hodina necesară unui locaș de cult. Ca să ne păstrăm istoria, așa cum a fost, în 2012 s-a încercat o renovare.

INFORMARE COVID-19

Institutul Naţional al Patrimoniului Român a lansat în 27 iulie 2012 în licitaţie publică lucrarea de restaurare a acestei biserici monument. Valoarea totală a lucrării, fără TVA, a fost estimată de INP la 1.621.433,87 de lei. SC Aquatech Invest SRL Târgu Mureş a câştigat licitaţia organizată de Institutul Naţional al Patrimoniului din România pentru executarea lucrărilor de conservare la această biserică, urmând să primească 1.100.000 de lei, fără TVA. În primul an, firma restauratoare a decopertat şindrila de pe acoperiş, a montat schele, a făcut proiecte de restaurare, estimări de material etc.

Alocaţia bugetară a fost doar de 10% din suma promisă şi s-a oprit, pentru 2013 nemaifiind alocat niciun leu pentru această renovare. Biserica de patrimoniu a trecut prin iarna anului 2012 şi a intrat în 2013 cu un acoperiş din folie de plastic fixat pe o structură de lemn. Vânturile i-au zburat acoperişul din plastic și partea de nord a fost expusă intemperiilor.

Pentru ca biserica să nu intre descoperită și în iarna 2013/2014, primarul din Galda de Jos – Romulus Raica şi preotul paroh Benone Scrob şi-au făcut calculele şi au continuat cu resurse proprii planul de protejare a monumentului. Astfel, Parohia Galda de Jos și Primăria Galda de Jos au suportat atunci cheltuielile pentru refacerea acoperişului (cu bârne şi caferi din pădurea comunală) în contul cheltuielilor pe care le-ar fi avut firma restauratoare cu lucrările de refacere a picturilor din biserică.

Parohia Galda de Jos a virat atunci – în 2013 – în contul SC Aquatech Invest SRL, 35.000 de lei, din banii parohiei. Primăria Galda de Jos a donat 60 mc caferi din lemn de stejar, din pădurea comunală, pentru confecţionarea structurii de rezistenţă a acoperişului. Efectul de bumerang al binelui: deocamdată nu s-a întâmplat nimic în contul resurselor acordate de Parohia și Primăria Galda de Jos În contul acestor cheltuieli făcute în avans, de către Primăria și Parohia Galda de Jos, a fost făcut un contract de execuție lucrări cu SC Aquatech Invest SRL, nr. 223 din 24.04.2013, prin care ”executantul se obligă să execute și să finalizeze conform restauratorului de specialitate lucrările de restaurare și conservare componente artistice – pictura murală, la obiectivul Biserica de zid «Nașterea Maicii Domnului» din Galda de Jos în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract, proiectul tehnic de execuție și studiu de cercetare. Parohia ortodoxă se obligă să plătească executantului prețul de 120.938 de lei, exclusiv TVA, pentru execuția și finalizarea lucrărilor de restaurare (…)”.

”Din contract reiese clar că noi ne obligam să contribuim la acoperiș, iar ei se obligau să restaureze pictura și alte elemente artistice”, explică preotul Benone Scrob. Devizul estimativ făcut atunci de restaurator s-a ridicat la 171.000 de lei. Deși contractul a fost semnat de cele două părți, SC Aquatech Invest SRL și Parohia Galda de Jos, este de subliniat faptul că Parohia Galda nu era la acea dată proprietarul lăcașului de cult, acesta intrându-i în proprietate abia în iulie 2016, după recepția lucrărilor exterioare de renovare a monumentului. Conform înțelegerii de atunci, din costul final al restaurării picturilor de pe interior, firma din Tg. Mureș ar fi trebuit să scadă investiția făcută în 2013 de Parohia și Primăria Galda de Jos, respectiv 35.000 de lei și contravaloarea celor 60 mc de caferi din stejar.

Numai că firma din Tg. Mureș nu se mai grăbește deloc acum să se apuce de pictura din Bisericuța din deal.

Sfinții cu ochii albaștri ai Bisericii din Deal nu mai văd nimic, nici măcar obscenitățile scrijelite pe altar

Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din comuna Galda de Jos, cunoscută de localnici ca ”Biserica din Deal”, a fost menţionată documentar în 1723, însă izvoarele istorice îi coboară originile până în secolul al IV-lea. Aceasta face parte din lista monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul Naţional al României (inventariată AB-II-m-00219).

Pe bolta altarului a rezistat parțial o pictură murală atribuită lui Iacov Zugravul din Feisa, în care este reprezentată Sfânta Treime într-un trup, chipul trigeminat al lui Iisus încununat de nimbul triunghiulat al Tatălui fiind flancat de patru heruvimi; în jurul său proorocii şi doi arhangheli o înconjoară pe Maica Domnului aşezată pe tron, cu Pruncul pe braţe; pe pereţi sunt redaţi sfinţi ierarhi şi arhidiaconii. Este datată: „Ani Domnului 1752, iulie 1“. Biserica a fost deopotrivă fostă capelă de rugăciune pentru familia Albini, biserică pentru comunitatea din Galda, dar şi loc de închinăciune pentru deţinuţii politici din castel.

Pe vremea regimului comunist, în biserică adăstau ciobanii și oile lor pe timp de iarnă, ba chiar se făcea focul aici. Spre deosebire de sfinții pictați în unele biserici, sfinții pictați în interiorul Bisericii din Deal au niște ochi blânzi, care nu bagă spaima de iad în enoriași, ”un întreg șir de sfinți rotunzi, cu ochii de un albastru dulce” (N. Iorga, 1929). Evident, pe ziduri nu au mai rămas pictați prea mulți sfinți. Și celor care au rămas li s-au julit ochii cu furie, parcă să nu mai vadă atrocitățile care s-au consumat de-a lungul timpului în interiorul lăcașului de cult. Pe piatra altarului sunt scrijelite obscenități, unele datând chiar din anul 1930, în limbile română, maghiară și italiană.

Soldați aflați în retragere sau deținuți aflați în colonia de muncă de aici, ori ciobani în trecere, toți și-au scrijelit în piatra altarului numele, anul și o obscenitate. În general despre femeile cu care ar fi dorit să fie dar nu au putut, din cauza războiului, a depărtării, a regimurilor restrictive. Un fel de zid al blasfemiei, cu mărturii ”istorice” ce împlinesc azi-mâine un secol. Biserica a fost închisă în anul 1906, când în comună a fost ridicat un alt locaș de cult. A cunoscut distrugeri mari pe timpul războaielor și al lagărului de reeducare care a funcționat în fostul Castel Kemeny, acum Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică Galda de Jos.

În 1966-1968, biserica a fost renovată și s-a pus din nou lacătul pe ea. Iar acum așteaptă încă să revină la menirea sa dintâi: loc de sfințenie și închinare Domnului. După restaurarea picturii și mascarea obscenităților ”istorice” scrijelite în altar, normal. Deoarece ani de zile a cunoscut o degradare accentuată, în anul 2011 a fost predată Mănăstirii Râmeț. A rămas în inventarul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, în proprietatea şi administrarea directă a Mănăstirii Râmeţ până în iulie 2016, când, la solicitarea actualului preot paroh, Benone Scrob, bisericuța monument a fost donată Parohiei Galda de Jos, după recepția lucrărilor de restaurare, prin hotărâre a consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Alba Iuliei.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

3 Comentarii

dolfi 15 octombrie 2017 at 17:15

dintre toti popicii fabricati la fabrica de popici de langa HCC nu s-a gasit unu’ sa fie incartiruit acolo?
Sau e spaga prea mare?

Inspectorul 15 octombrie 2017 at 19:35

… zise neoprotestantul (poka)

Inv.Sanda Marginean 15 octombrie 2017 at 21:13

Mai lasati-ne va rugam frumos cu BOR . ESTE CEA MAI BOGATA INSTITUȚIE DIN ROMANIA. PREAF.IA SALAR DE 160 MILIOANE. IPS ISTI 120 MILIAONE. IA SA DONEZE FIECARE CÂTE UN SALAR….HMMMMM …NU PREA CRED………
ZISE UNUL CARE MAI GÂNDESTE IN TARA ASTA SI CARE NU PUPĂ OASELE MORȚILOR PT CA E O SPURCACIUNE ÎNAINTEA LUI D-ZEU …

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...