Aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Actualizat, pentru Municipiul Alba Iulia, lansat în consultare publică

Serviciul Administraţie publică locală, juridic contencios – Direcția juridică, administrație publică locală din Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Alba Iulia, în conformitate cu prevederile art. 7 alin.(2) din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, informează publicul interesat cu privire la proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Alba Iulia Actualizat.

Etapa de consultare a populației se desfăşoară în perioada 26.11.2021-11.01.2022.

Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare, cu privire la acest proiect de hotărâre, se pot depune în scris specificându-se articolul sau articolele din proiect sau regulament la care se referă, menționând data trimiterii și datele de contact ale expeditorului, la sediul Primăriei Municipiului Alba Iulia, de pe str. : Calea Moților, nr. 5 A, Camera 8 – Registratură sau în format electronic pe adresa de e-mail: [email protected] în termen de 15 zile calendaristice de la data publicării prezentului anunț, respectiv până la data de 10.12.2021, ora.16.00.

Proiectul de hotărâre și documentația referitoare la acest proiect pot fi consultate la sediul Primăriei Municipiului Alba Iulia, camera 1 (Direcția Urbanism, Amenajarea Teritoriului) sau pe site-ul instituției www.apulum.ro, secțiunea Consultare publică.

Alianța PNL-USR din Consiliul Local a luat o decizie împotriva tuturor albaiulienilor care vor să își construiască o locuință familială în zone nemodernizate, fără Plan Urbanistic Zonal. Efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construire este condiționată de amenajarea străzilor din banii oamenilor. Astfel, conducerea primăriei vrea să primească ”donații” doar drumuri modernizate de la cetățeni. În acest fel, foarte multe terenuri pentru care albaiulienii au plătit zeci de mii de euro devin practic neconstruibile. O parte din oameni rămân cu rate în bănci și cu devalorizarea peste noapte a terenurilor.

Noul regulament local privind investițiile private și publice în domeniul urbanismului și construcțiilor, votat de PNL și USR, conține o prevedere care este împotriva drepturilor și intereselor albaiulienilor de a-și construi o locuință familială pe un teren achiziționat cu acest scop. Potrivit acesteia, efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construire se va realiza numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente noilor construcții și a căilor de acces. Calea de acces trebuie să fie la stadiu de drum bordurat, balastat, să aibă proiectată scurgerea apelor pluviale și circulații pietonale la strat de uzură.

Practic, cei care vor să își construiască o casă pe o stradă nemodernizată, fără PUZ, din zona Micești sau Pâclișa, spre exemplu, trebuie să aibă în vedere introducerea sistemului de canalizare și modernizarea drumului. Pe lângă că nu este justificată, o astfel de investiție este imposibilă pentru peste 95% dintre albaiulieni, iar prin decizia luată PNL și USR își bat joc de cei care până ieri au plătit mulți bani pe un astfel de teren pentru a avea o locuință personală.

Cel mai grav este că PNL și USR au schimbat regulile în timpul jocului, afectând oamenii cinstiți, care și-au cumpărat un teren în zone nemodernizate, cu zeci de mii de euro, iar valoarea acestora va scădea peste noapte, în contextul în care recepția tehnică a locuințelor nu va mai putea fi făcută.

Practic, ceea ce vrea conducerea PNL-USR a Primăriei Alba Iulia este să se scape de modernizarea drumurilor și introducerea unor utilități, uitând că unul dintre rolurile sale principale este chiar acela de a investi în infrastructura rutieră și edilitară.

PSD nu a fost niciodată de acord cu haosul urbanistic din Alba Iulia, cu blocurile ”răsărite” între case, dar considerăm că nu putem să condiționăm recepția tehnică a locuințelor de amenajarea străzilor. Sunt foarte mulți oameni care nu au posibilitate financiară să își cumpere locuințe familiale sau terenuri în zonele centrale ale orașului, iar singura lor posibilitate este să se orienteze spre zonele marginale și suburbii.

Consilierii social-democrați au fost singurii care au ținut partea albaiulienilor și i-au îndemnat pe cei de la PNL și USR să chibzuiască mai mult această decizie care afectează în mod direct oamenii. În continuare, PSD consideră că trebuie căutate soluții, împreună cu specialiștii, pentru a îmbunătăți dezvoltarea urbană și pentru a avea un oraș mai prietenos cu oamenii, dar fără ca interesele lor să fie afectate.

Consilierii locali ai PSD Alba Iulia

Mircea HAVA: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate, nu de catastrofe

Pe agenda săptămânii curente a Parlamentului European s-au aflat trei mari capitole ce vizează structuri și reforme îndreptate către zonele rurale ale Europei și, evident, României. Ca membru al PPE am susținut, prin votul meu, alocări bugetare ample pentru planurile strategice naționale, reforme și strategii ce au menirea să susțină un sector ca agricultura.

Dacă analizăm situația Planului Național Strategic al României avem suficiente motive de optimism să spunem că această a doua versiune de negociere, pentru fondurile europene ce urmează să susțină viața la sat cu tot ce implică aceasta, va aduce multe îmbunătățiri. Dar ar trebui să ne dea de gândit minima atenție și sumele derizorii ce ar urma să fie cheltuite de primăriile comunelor și satelor din România pentru chestiuni ce țin de reducerea diferențelor dintre orașe și sate, în privința calității vieții și infrastructurii.

Voi intra direct în subiect: mediul rural din România, în marea lui parte, e mai apropiat de Evul Mediu decât de anul de grație 2021. Ne-o arată sutele de mii de toalete din fundul curții, școlile-n paragină, apa trasă-n găleata fântânii, drumurile înfundate de noroi sau dispensarele care mai există doar în filmele cu Mircea Diaconu. Și multe altele…

Așadar, românii care trăiesc la țară au toate motivele să fie supărați, fiindcă de minciuni și promisiuni le e plin podul. Oamenii nu mai au nevoie de povești, atâta vreme cât „veșnicia născută la sat” e înecată în lipsuri greu de îndurat.

Cifrele, care nu mint niciodată, ne arată că bugetul de dezvoltare rurală, pentru perioada 2023-2027, e de 5,65 de miliarde de euro, din care 4,83 de miliarde vin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Bani negociați, după opinia mea nu foarte bine, de către statul român. De reținut e că din toată această sumă, doar 500 de milioane de euro reprezintă investiții în infrastructura comunală și sătească și doar 700 de milioane merg către proiecte finanțate prin Grupurile de Acțiune Locală.

Și-acum, puțină matematică: România are 2861 de comune iar dacă împărțim, „frățește”, banii pentru infrastructură, fiecare primărie se va alege cu, țineți-vă bine, 175. 000 de euro. O sumă cu care, ca edil, în afară de a o număra, poți face…mai nimic!Legat de alocările de pe cele 8 POR-uri, nici acestea nu sunt generoase cu zonele urbane funcționale. Acolo unde, prin parteneriate între administrațiile publice locale din orașe și comune sau prin Asociații de Dezvoltare Intercomunitare se pot realiza proiecte de utilitate atât pentru cetățenii de la sat, cât și cei de la oraș. Nu vreau să trec cu vederea nici Programul „Anghel Saligny”, cu alocări de numai 4 milioane de lei/UAT: nu e rău că se fac lucruri, dar e rău că venim numai cu picături într-un ocean. E clar că, în ansamblu, România dovedește că printr-un program național, la care contribuie financiar fiecare român, se depășesc alocări financiare europene pentru infrastructura la sat. Dar sunt aproape sigur că ar trebui să existe și o a doua versiune care să suplimenteze acești bani. Altfel, în anii următori, nu doar că vom rămâne cu certitudinea că țara noastră nu va fi niciodată profund urbanizată dar și că, pentru o perioadă de 5-6 ani, chiar și cu bani din PNRR sau de la CNI, o primărie de la sat nu va putea depăși un prag de investiții, în infrastructură, de 1,5 milioane de euro.

Până acum, s-au tot auzit semnale de alarmă. De data asta trebuie bătut gongul. Pentru că mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate, nu de catastrofe. De viziune, nu de praf în ochii oamenilor.

Mircea HAVA eurodeputat PNL

Membru al PPE