Rămâi conectat

Actualitate

(FOTO) Blaj: Bosch poate începe producţia senzorilor pentru industria auto.

Publicat

în

Bosch07La Blaj a avut loc inaugurarea celei de-a treia fabrici Bosch, care va aparţine organizatoric de Divizia Sisteme de Control al Şasiului, cele două capacităţi de producţie puse în funcţiune în anii 2007 şi 2009 aparţinând Diviziei Rexroth. Noua unitate va aduce bugetului local un venit suplimentar de 500.000 de euro pe an.

Bosch09

La eveniment au participat Dan Şova, ministru delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Excelenta Sa Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei în România, preşedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel şi cei doi vicepreşedinţi Alin Cucui şi Florin Roman, consilieri judeţeni, prefectul Gheorghe Feneşer, parlamentari, primari, reprezentanţi ai unor instituţii publice, alţi invitaţi. Din partea Grupului Bosch a luat parte o numeroasă delegaţie, în frunte cu Gerhard Steiger, preşedintele Consiliului de Conducere al Diviziei Sisteme de Control al Şasiului, Michael Schoellhorn, membru în acelaşi for şi responsabil cu activitatea de productie de senzori, directorul Bosch Rexroth Blaj, Werner Richter, iar din partea autorităţilor locale: primarul Gheorghe Rotar, viceprimarul Corneliu Basaraba, consilieri locali, alţi invitaţi. După cuvântul de bun-venit, un sobor de preoţi, în frunte cu PS Claudiu, episcopul Curiei Arhiepiscopale Blaj, a oficiat o slujbă de sfinţire a noii unităţi de producţie, înaltul prelat transmiţânt totodată mesajul de felicitare din partea PF cardinal Lucian Mureşan, Întâistătătorul Bisericii Unite cu Roma Greco-Catolică.

Electrica Furnizare Discount

Practic, de luni, 10 iunie, Bosch începe producţia în noua sa fabrică construită la Blaj, unde se vor fabrica senzori de turaţie a roţilor şi senzori de turaţie a arborelui cotit destinaţi industriei auto, fiind prima locaţie din Europa din afara Germaniei unde se vor produce aceşti senzori. Compania Bosch, furnizor de tehnologii şi servicii, va investi circa 50 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2013 pentru extinderea fabricii şi achiziţia unor noi mijloace de producţie, la Blaj. Pe o suprafaţă totală de 40.000 de metri pătraţi vor fi create până la sfârşitul anului 2013 circa 300 de noi locuri de muncă. Până în 2020, numărul angajaţilor implicaţi în producţia de senzori de turaţie a roţilor şi senzori de turaţie a arborelui cotit va ajunge la circa 1.000 de persoane, la noua fabrică. Noua unitate de producţie de la Blaj va aparţine, din punct de vedere organizatoric, de Divizia Sisteme de Control al Şasiului din cadrul Bosch, care produce componente şi sisteme de siguranţă auto pasivă şi activă, dar şi sisteme de asistare a şoferului. Rolul senzorilor care vor fi produşi la Blaj este de a transmite către sistemul electronic de bord informaţii legate, de exemplu, de viteza de rotaţie a roţii, informaţii esenţiale pentru buna funcţionare a sistemelor de asistare, cum ar fi ABS şi ESP. Divizia Sisteme de Control al Şasiului dispune de peste 35 de centre la nivel mondial şi are circa 16.000 de angajaţi.

La deschiderea oficială, partenerii germani au afirmat în mai multe rânduri că forţa de muncă este foarte bine calificată, dar şi ieftină, au subliniat excelenta colaborare cu autorităţile locale, cu primarul Gheorghe Rotar, cu autorităţile judeţene şi cu Guvernul României, iar ambasadorul Germaniei a spus că până în 2018 – 2020 Bosch îşi va dubla numărul de angajaţi din România, până la 4 – 5.000 de salariaţi, iar dacă România va îmbunătăţi condiţiile-cadru pentru investitorii străini, s-a arătat optimist în adâncirea relaţiilor de cooperare economică româno-germane. 

Ministrul Dan Şova a spus că investiţiile Bosch în România depăşesc numai în acest an la 120 de milioane de euro, pe lângă cele 50 de milioane de euro de la fabrica din Blaj, compania germană urmând să investească 77 de milioane de euro în unitatea de producţie pe care o va deschide în ultimul trimestru, la Cluj-Napoca. La rândul său, preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, consideră că Bosch a fost ca un magnet pentru alte companii străine mari şi mici din Sebeş, Cugir, Alba Iulia, Munţii Apuseni şi din alte locuri. 

Primarul Gheorghe Rotar a subliniat parteneriatul corect derulat cu Bosch şi a amintit că autorităţile locale blăjene au asigurat infrastructura utilitară, a participat la toate negocierile cu Ministerul de Finanţe pentru obţinerea schemei de ajutor guvernamental, a sprijinit înfiinţarea unităţilor şcolare profesionale ca pepinieră pentru Bosch, a reînfiinţat, după zeci de ani, a învăţământului în limba germană şi a modernizat infrastructura medicală, Spitalul Municipal Blaj fiind unul dintre cele mai moderne din această zonă a Transilvaniei. „Pentru Blaj înseamnă un plus de avânt economic, locuri de muncă, impozite şi taxe la bugetul local şi nu numai, înseamnă dezvoltare. Am început în urmă cu 7 ani, continuăm, suntem împreună, suntem într-un parteneriat corect, administraţia publică locală, sprijinită de cea judeţeană, se vede că şi-a făcut bine temele şi reprezentaţii concernului Bosch vor să continue investiţiile la Blaj şi, din discuţiile pe care le-a avut cu dânşii, vor urma şi alte proiecte. Noua hală este foarte importantă pentru că a arătat dorinţa de continuitate la Blaj. Conform contractului, vor fi 320 de angajaţi în momentul pornirii halei şi vor ajunge în 2016 – 2017 undeva la 1.000 de angajaţi pe această nouă unitate”, a spus primarul Gheorghe Rotar, adăugând că numărul total al salariaţilor Bosch va ajunge atunciu la peste 3.000.

Directorul Werner Richter a spus că este faorte mândru că fabrica din Blaj a reuşit să obţină premiul de calitate pe întregul grup, ceea ce dovedeşte că personalul este foarte bine pregătit, iar standardele de calitate ale Bosch sunt ridicate. „Jos pălăria, Blaj şi România!”, a încheiat directorul general al Bosch Rexroth Blaj.

Bosch este prezent la Blaj încă din anul 2007, când a deschis o unitate de producţiei pentru tehnică liniară în ingineria mecanică a Diviziei Drive and Control, cunoscută şi ca Bosch Rexroth. La începutul anului 2013, în cadrul fabricii Bosch Rexroth din Blaj activau circa 570 de persoane. Odată cu deschiderea noii unităţi, la finalul anului 2013, numărul angajaţilor celor două unităţi de producţie Bosch de la Blaj va ajunge în total la 900 de persoane.

Robert GHERGU

 

Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Publicat

în

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a arătat faptul că centrele de prevenție vor ajuta la gestionarea pandemiei, chiar dacă ajungem la un număr mare de cazuri, faptul că vor fi tratate preventiv va elibera presiune pe spitale. Acesta a mai precizat că avem aproximativ 20.000 de cazuri pe zi, însă doar 2% din cei infectați ajung la spital.

”Programul este flexibil, să nu uităm că acolo lucrează medici. Nu putem să menținem program de 24/24, asta pentru că vorbim de resursă umană. Este bine că avem aceste centre funcționale, dar trebuie să ținem cont că trebuie să avem și resursă umană pentru gestionare.

Electrica Furnizare Discount

Trebuie să vedem, în primul rând, dacă funcționează și care este adresabilitatea. Nu pot să aloc resurse, dacă nu va exista cerere.

Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar dintre aceștia doar 2% au ajuns la internare în spital. Astfel de chestiuni sunt în evoluție, iar dimensionarea se face în funcția de cerere.

Acest sistem de centre de evaluare, cu siguranță peste o lună va arăta altfel. Este un sistem care ne va ajuta și nu doar în cazul pandemiei de Covid-19, ci și în alte cazuri”, a spus Alexandru Rafila.

Citește mai mult

Actualitate

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Publicat

în

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române sau Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân şi Ștefan cel Mare.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.

Ani plini de reforme

După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi eşuarea lui Cuza în a-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia ca primă reformă: secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863). Astfel, Biserică va deveni o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. Asta însemna că o mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. Faptul că Biserica poseda o oarecare autonomie faţă de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.

Electrica Furnizare Discount

În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta. Protestele călugărilor greci erau de așteptat, ştiindu-se faptul că mănăstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoliţii români încă din secolul al XVI-lea.

După reformele lui Cuza, slujbele în greacă au fost interzise, cu excepţia a trei biserici în tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea şi tăierea pădurilor mănăstireşti, în mod abuziv, de către călugării cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligaţi prin decret să restituie toate bunurile şi obiectele de cult Bisericii Române ce ţinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzău, ce stăpânea o avere considerabilă, rămase fără bunurile sale urmând a fi demis şi înlocuit din funcţie. Un lucru asemănător a păţit şi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru că a avut curajul să protesteze împotriva lui Cuza, urmând a fi demis şi el din funcţie şi trimis în surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

Reformele lui Cuza în materie electorală

La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, şi va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris; schimbările au fost susţinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor mănăstireşti, impuse de Kogălniceanu. Lucrurile acestea lărgeau autoritatea lui Cuza şi reducea din puterea corpului legislative, compus din Cameră şi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregătirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domneşti”. Puterea legislative era deţinută de cele două camere: Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau aleşi în majoritate de către domnitor.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În materie legislativă, domnitorul putea să aibă iniţiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. În aceste condiţii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, întărind puterea domnitorului.

Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte,dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal şi unul civil, după modelul napoleonian francez.

Reformele lui Cuza în domeniul învățământului

Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani.

În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti: judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs. Elena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele.

Unirea cea Mică de la 1859 a fost un prim pas extrem de important spre Marea Unire de la 19818.

Citește mai mult

Actualitate

Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Publicat

în

Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte a spus joi, la digi24, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. „Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României”, a declarat Câciu.

„Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu.

La jumătatea lunii decembrie 2021, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) a declarat, la prezentarea ocazionată de lansarea cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România” că toate ţintele de aderare la moneda euro au fost ratate, următorul termen fiind anul 2029.

Electrica Furnizare Discount

Potrivit Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeana (CE), aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.

Concluziile raportului arată că Suedia şi Croaţia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro. Astfel, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

În cazul României, documentul relevă faptul că ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare