Cea mai valoroasă parte din Palatul Principilor, imobil de patrimoniu din secolul XV care a fost folosit ca sediu și de Mihai Viteazul, ar urma să fie transformată, printr-un proiect cu finanțare europeană, într-un centru expozițional cu bucătărie aparținând perioadei habsburgice și expoziții reprezentând evoluția tranzițiilor militare.

Corpul E al Palatului Principilor ar urma să fie reabilitat printr-un proiect cu finanțare europeană în valoare de cinci milioane de euro, după ce acesta a fost depus și evaluat cu 95 de puncte, din 100 posibile, cinci puncte lipsind deoarece clădirea nu este patrimoniu UNESCO.

Astfel, potrivit proiectului cea mai valoroasă parte din Palatul Principilor, fostă reședință a principilor transilvăneni, dar și a lui Mihai Viteazul, va fi transformată într-un centru expozițional, cu spații expoziționale tematice temporare, dar și într-un muzeu cu spații specifice acestei destinații, respectiv o Sală a Paharnicilor, o Sală de Judecată și o Sală a Dietei.

În spațiile de la subsol, palatul fiind o clădire cu sute de încăperi, se propune amenajarea unui lapidariu, cu obiecte identificate în cadrul săpăturilor arheologice – piese ceramice, pietre cioplite aparținând diferitelor epoci istorice. Totodată, sediile de la subsol vor fi folosite pentru evenimente culturale, expoziții separate de restul centrului, având acces direct din curte.

La parter și la etaj se vor amenaja expoziții permanente și temporare, pe diferite tematici, cuprinzând panouri cu situația actuală și cu fazele de restaurare a clădirii, vestimentații și țesături valoroase, obiecte din metal, monede, cărți, ceramică, obiecte de artă conexe evoluției istorice a clădirii și Cetății în care se află.

La parter, într-unul dintre spații, se va amenaja și prezenta bucătăria și locul de gătit, aparținând perioadei habsburgice, cu coș de fum, cuptor inzidit și obiecte de gătit.

Totodată, în alte nouă spații de la parter și etaj se vor amenaja expoziții reprezentând evoluția tranzițiilor militare, între secolele XVII – XX, incluzând artileria, echipamente, vestimentații, hărți sau proiecții video.

Alte spații vor fi folosite pentru organizarea de conferințe, vizionarea de proiecții video, lansări de carte sau alte evenimente culturale.

Autoritățile locale estimează că centru expozițional va fi vizitat zilnic de circa 420 de persoane.

Scopul general al proiectului este realizarea de lucrări de consolidare, conservare, restaurare, dotare și valorificare durabilă a ansamblului, în acord cu statutul său istoric, menite să-i crească atractivitatea turistică pe viitor și posibilităţile de autofinanţare. Proiectul pune în evidenţă vestigiile din perioada Principatului, perioada în care Alba lulia a fost capitala Transilvaniei, dar ţine seama și de etapele de construcţie şi de componentele artistice care trebuie să fie conservate in situ din celelalte epoci şi stiluri: romană, medievală, renascentistă, barocă şi rococo.

Palatul Principilor din Alba Iulia este format din șapte corpuri de clădire – A, B, C, D, E, F și G –construite în diferite perioade. 

Imobilul este un complex arhitectonic important, situat în ansamblul mai larg al Cetăţii Alba Iulia. Istoria evoluției palatului cuprinde foarte multe etape de construcţie – epoca romană, medievală, renaştere, baroc, secolul XIX-XX – refaceri, distrugeri, refuncţionalizări, racordându-se concomitent la vecinătățile urbanistice.

Aici se află o bună parte din istoria fortificaţiilor romane şi medievale din Alba Iulia şi istoria mai multor instituţii de importanţă majoră în istoria Transilvaniei.

Palatul reprezintă circa două treimi din ceea ce a fost în epoca premodernă, reședința principilor Transilvaniei (1451 – 1703) ce avea atunci construcții ordonate în jurul a trei curți rectangulare.

 În ultimii ani, majoritatea imobilelor de patrimoniu din zona Cetăţii din Alba Iulia au fost restaurate din fonduri publice sau prin proiecte europene, însă una dintre cele mai importante clădiri, Palatul Principilor, nu a fost restaurată şi s-a degradat continuu.

Imobilul a fost construit în primă fază cu rolul de reşedinţă pentru capitulul episcopal (n.a. adunarea clericilor catolici din regiune), iar din secolul al XVI-lea a devenit reşedinţă princiară.

Din 1542 şi până în 1559 aici a locuit Regina Isabella, iar apoi principele Sigismund Bathory a supus clădirea unor ample lucrări de reamenajare şi modernizare, primul beneficiar al palatului total modernizat fiind Mihai Viteazul, care pe timpul şederii sale în Transilvania şi-a stabilit sediul în palat.