Exodul românilor spre alte țări pare de neoprit. Ultimele date de la Eurostat îi plasează pe conaționalii noștri pe primul loc la acest capitol

Pierderea resursei umane a devenit o problemă stringentă pentru țara noastră. Ritmul în care rămânem oameni calificați și cu studii superioare din toate domeniile de interes pentru economie și nu numai, ar trebui să îngrijoreze orice guvernare care se gândește la viitorul acestei țări. Consecințele acestui exod se văd acum, prin criza forței de muncă prin care trece România, dar impactul va fi și mai grav în următoarele decenii.

Pentru anul 2018, românii au condus detaşat în clasamentul european al persoanelor cu vârstă activă (numită şi vârstă de muncă, 20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit Eurostat, în cazul României, 21,4% dintre cei aflaţi în grupa de vârstă menţionată au părăsit ţara, proporţie semnificativ mai mare decât în Croaţia (15,4%), Lituania (14,5%), sau Bulgaria (13,3%).

La nivelul Uniunii Europene, media a fost de 3,9%, adică de 5 ori mai mică decât în cazul României. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Germania (1%) şi Marea Britanie (1,1%). În ceea ce priveşte numărul de persoane cu vârstă activă plecate din ţară, România, cu 2,52 milioane, se situează pe primul loc, urmată la mare dinstanţă de Polonia (1,66), Italia (1,13) şi Portugalia (0,82).

Ţara noastră se situează pe primul loc în UE şi în ceea ce priveşte trendul plecărilor din ţară, cu o creştere de 11,8%, în ultimii zece ani. Mai mult, peste 25% din emigranţii români în state membre OECD lucrau ca necalificaţi, în 2015/2016, iar jumătate dintre cei cu studii superioare erau supracalificaţi, adică ocupau posturi mult sub pregătirea lor.

Potrivit unui raport al OECD, 23% din diaspora românească de peste 15 ani din OECD (peste 90% din totalul emigranţilor) avea în 2015/2016 studii superioare, cu 11% sub rata absolvenţilor de facultate înregistrată în totalul celorlalţi muncitori străini aflaţi în ţările de destinaţie. Faţă de statele vecine, doar emigranţii sârbi inregistreau o rată de absolvenţi mai mică decât cea a diasporei româneşti.

În plus, diaspora română are cel mai mare procent de supracalificaţi, jumătate din emigranţii români cu studii superioare, indiferent de gen, au ocupaţii care solicită calificări inferioare celor deţinute de ei. Procentul este de numai 26% în rândul emigranţilor din ţările vecine, Ungaria, Bulgaria, Moldova, şi 31% în rândul nativilor. Mai rău, în ultimii 15 ani, această rată a crescut cu 16% în cazul românilor, în timp ce în cazul emigranţilor din statele vecine a scăzut cu 7%.

„Ca aspect pozitiv, cei care pleacă împărtăşesc experienţa lor despre cum funcţionează birocraţia din acele state, ce aşteptări ar trebui să aibă de la stat şi toate astea ridică aşteptările celor din ţară faţă de propriul guvern şi schimbă încet toată societatea”, susține Marius Ghincea expert în politici publice.

Statisticile arată că numărul locurilor de muncă disponibile în România este dublu faţă de numărul de candidaţi de pe piaţă, iar principalul factor pentru criza de personal din România este migraţia. Deşi, potrivit specialiştilor, toate domeniile suferă de un deficit de forţă de muncă, există industrii în care criza forţei de muncă este mai accentuată.

Conform unei analize, IT-ul şi construcţiile sunt domeniile unde lipsa forţei de muncă se resimte cel mai acut. Deşi domeniul IT a avut o dezvoltare accelerată, salariile sunt încă mai mici decât în Europa sau în Statele Unite. Pentru a răspunde deficitului major de personal calificat, companiile pun accent pe recrutarea studenţilor, însă deşi costurile salariale sunt mai mici, angajarea unui student presupune o investiţie mai ridicată pe termen lung, adică investiţii în training-uri şi formare profesională.

Criza forţei de muncă se resimte şi în construcţii unde, în ciuda faptului că din luna iulie 2019 angajaţii din domeniu nu mai plătesc impozit pe venit, constructorii preferă să lucreze în străinătate. Alte domenii ce se confruntă cu această problemă sunt industria de outsourcing şi retailul, unde, din cauza salariilor mici, rata de retenţie a angajaţilor este de doar 60%.

sursa:adevarul.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---