Rămâi conectat

Politică Administrație

Deputații de Alba nu sunt prea ”vorbăreți” la serviciu. Unii dintre ei nu au luat deloc cuvântul în acest an, în ședințele Parlamentului

Publicat

în

După mai bine de trei ani de la preluarea mandatului constatăm că ne-am ales reprezentanți destul de tăcuți în ședințele Parlamentului. Este adevărat, nu sunt codași, dar nici nu putem spune că s-au grăbit să ia cuvântul, preferând să-și formuleze în scris declarațiile politice.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Camerei Deputaților, cele mai multe intervenții le-a avut deputatul PMP Clement Negruț care din decembrie 2012 și până în prezent a avut 24 de intervenții, totalizând 51 de minute și 20 de secunde. Cel mai lung discurs (9 minute și 49 de secunde, la continuarea dezbaterilor asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2013) l-a avut în Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 6 februarie 2013, iar în anul 2015 a luat cuvântul în 4 ședințe.

Statistica întocmită după datele din sursa citată relevă, totuși, că deputatul PSD Ioan Dârzu este cel mai ”vorbăreț” parlamentar din Alba, chiar dacă numărul intervențiilor sale este mai mic decât cel al colegului de la PMP. Acesta a luat cuvântul de 19 ori, de la începutul mandatului, totalizând 1 oră, 9 minute și 50 de secunde. Cel mai lung discurs (5 minute și 40 de secunde) l-a avut în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2013 cu declaraţia politică: „PDL şi Traian Băsescu complotează împotriva României şi intrării ţării noastre în Schengen”. În anul 2015 nu a luat deloc cuvântul.

Electrica Furnizare Discount

Următorul în top este deputatul PNL Dan Coriolan Simedru, care în acest mandat a vorbit în Parlament de 15 ori, totalizând50 de minute și 46 de secunde. Cel mai lung discurs (7 minute și 19 de secunde, cu o declaraţie politică privind regionalizarea României) l-a avut în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 aprilie 2013, iar în anul 2015 a fost cel mai activ dintre parlamentarii de Alba, cu 9 luări de cuvânt în tot atâtea ședințe.

În cei trei ani și jumătate de când a fost ales deputat, George Cornel Comșa (fost PP-DD, în prezent independent) a vorbit în Parlament de 9 ori, totalizând 29 de minute și 52 de secunde. Cel mai lung discurs (18 minute și 16 de secunde, cu Prezentarea şi dezbaterea moţiunii simple cu titlul „Politica antieuropeană sau «cum poate trăi USL fără Schengen»”) l-a avut în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2013, iar în anul 2015 nu a avut nicio luare de cuvânt.

Cel mai ”tăcut” parlamentar de Alba este deputatul PSD Călin Potor. De la preluarea mandatului și până în prezent acesta a luat cuvântul doar de 3 ori, totalizând 2 minute și 48 de secunde. Astfel, în afară de jurământul depus la data de 20 decembrie 2012 (în 33 de secunde), acesta a mai avut o intervenție de 2 minute în ședinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 17 septembrie 2013 (la dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România) și în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014 cu Informarea privind activarea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care a durat 14 secunde.

Conform statisticii generale (și pentru a avea un termen de comparație), preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a vorbit în plen peste 100 de ore în 151 de şedinţe, de la preluarea mandatului, liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu şi deputatul PSD Florin Iordache au câte opt ore vorbite în plen, deputatul Ioan Oltean a vorbit zece ore, Ludovic Orban (PNL) – trei ore iar Ana Birchal (PSD) – nouă ore.

În ce-i privește pe senatorii de Alba, din datele prezentate pe site-ul instituției nu se poate estima durata luărilor de cuvânt în ședințe. Putem, totuși preciza că Teodor Atanasiu (PNL) a avut în acest mandat 36 de intervenții în plen, dintre care 7 în anul 2015, iar Alexandru Pereș (PNL) a luat cuvântul de 256 de ori (de 17 ori în anul 2015).

Pentru a compara activitatea celor doi cu cea a altor colegi, îl putem mențion spre exemplu pe actualul preşedinte Călin Popescu Tăriceanu, care a avut 25 de luări de cuvânt în plen, dintre care şase în 2015, sau pe senatorii Dumitru Oprea (PNL) care a vorbit în plen de 1.425 de ori din 2012 până în prezent, Cristiana Anghel (PC) – de 994 de ori, Puiu Haşotti (PNL), care a luat cuvântul de 573 de ori sau Ilie Sârbu (PSD), care a luat cuvântul în plen de 486 de ori. (Z.U.)

Publicitate

Politică Administrație

VEȘTI BUNE pentru românii din DIASPORA. Procedura consulară s-a schimbat. Ce modificări au fost aduse

Publicat

în

VEȘTI BUNE pentru românii din DIASPORA. Procedura consulară s-a schimbat. Ce modificări au fost aduse

Milioanele de români din diaspora nu mai trebuie să prezinte copii xerox după documente atunci când au nevoie de servicii consulare. Un comunicat al Ministerului de Externe anunță că măsura este deja în vigoare din 20 iulie.

Astfel, românii care merg la un consulat și depun o cerere nu trebuie să mai anexeze și copii ale documentelor originale solicitate, așa cum era până acum. Acestea vor fi făcute pe loc de personalul consular, așa că solicitanții de servicii consulare vor prezenta, la momentul depunerii cererii la ghișeu, doar documentele în original.

Citește și: Ce trebuie să știe românii care se întorc din concediile din străinătate?

Ministerul de Externe spune că este o măsură menite să reducă din birocrație și să reducă arhiva consulară în format clasic, documentele urmând să fie păstrate pe suport electronic, cu respectarea normelor legale în domeniu.

Electrica Furnizare Discount

Românii din străinătate sunt încurajați să nu mergă fizic la ghișeu, ci să-și încarce cererile și documentele în format electronic, prin intermediul portalului www.econsulat.ro.

Citește mai mult

Politică Administrație

Cîțu pe urmele lui Dragnea? Plângere penală la DNA pe numele Premierului României. Acuzație de instigare la abuz în serviciu

Publicat

în

Cîțu pe urmele lui Dragnea? Plângere penală la DNA pe numele Premierului României. Acuzație de instigare la abuz în serviciu

Avocatul a precizat că plângerea penală îl vizează şi pe premierul Florin Cîţu, pentru instigare la abuz în serviciu, deoarece acesta este singurul care a profitat de pe urma acelui document. „Prin raportare la documentul care a devenit viral, rezultă destul de clar că singurul căruia îi profită conţinutul acestui document este prim-ministrul României, domnul Florin Cîţu”, a indicat el.

”În măsura în care ancheta penală va dovedi că angajarea în sine a avut ca scop tocmai folosirea resurselor Guvernului pentru a-şi asigura o persoană care să-i facă campanie politică, vorbim de un abuz în serviciu şi pentru premier”, a mai declarat Toni Decean.

Pe de altă parte, avocatul a explicat că există asemănări, dar şi diferenţe între acest caz şi cel al fostului preşedinte al PSD Liviu Dragnea, condamnat pentru angajarea a două consiliere de la DGASPC Teleorman la sediul partidului.

„Există nişte diferenţe substanţiale, care ar consta în faptul că, din ceea ce ştiu eu, în cazul Dragnea cele două angajate nu au prestat deloc muncă la Direcţia Copilului, unde erau angajate, au semnat în fals pontaje şi alte documentele şi de fapt s-au aflat la sediul PSD. În cazul de faţă, doamna consilier de stat era la sediul Guvernului şi ea a lucrat efectiv acolo. O asemănare ar fi că, în ambele cazuri, vorbim de un angajat al statului, un funcţionar public, care se implică într-o luptă politică”, a spus avocatul.

La rândul său, un reprezentant al Comunităţii Declic a declarat că este trist faptul că procurorii nu s-au sesizat în acest caz şi trebuie ca acest lucru să îl facă cetăţenii.

„Ne-am fi aşteptat ca procurorii DNA să se sesizeze. Când am văzut că nu o fac, atunci ne-am consultat cu avocaţii noştri şi am decis să mergem mai departe. Mi se pare trist că, într-o ţară în care atât de mulţi am luptat pentru o justiţie independentă, încă trebuie să facem noi, cetăţenii, astfel de sesizări, mai ales când este vorba de înalţi demnitari ai statului”, a declarat reprezentantul Declic.

Mioara Costin a fost eliberată săptămâna trecută, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului.

Plecarea acesteia vine după ce în presă a apărut un „document” cu antetul Guvernului, unde apare şi semnătura Mioarei Costin, şi care s-ar referi la strategia premierului în campania pentru alegerile interne din PNL.

Chestionat pe această temă, într-o conferinţă de presă, premierul Florin Cîţu a explicat: „Eu, din funcţia de premier, pot să comentez doar pe documente oficiale. (…) Niciodată un astfel de document nu a fost înregistrat sau mi-a fost mie prezentat în niciun moment”.

„Despre documente care apar în presă sau hârtii, că nu ştiu dacă sunt documente, fiţuici sau documente editabile care apar în presă, nu pot să comentez. Eu pot să comentez doar pe documente oficiale. (…) Documente oficiale, din punctul meu de vedere, înseamnă documente înregistrate, documente care au trecut printr-o anumită procedură”, a spus atunci Cîţu.

Publicitate
Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| PSD Alba solicită Consiliului Județean alocarea a 5 milioane de euro pentru sprijinirea celor afectați de inundații!

Publicat

în

Consilierii județeni ai Partidului Social Democrat solicită Consiliului Județean Alba să aloce 5 milioane de euro pentru sprijinirea localităților din Munții Apuseni afectate de inundații, dar și pentru ajutarea familiilor care au rămas fără agoniseala de o viață.

Dacă se așteaptă după promisiunile premierului Florin Cîțu, care a demonstrat că nu îl interesează deloc de oamenii din Apuseni, cei afectați vor rămâne doar cu pături și paturi, cu conserve de carne și pate, și nu își vor mai reface locuințele prea curând. De asemenea, primăriile vor rămâne doar cu motorina acordată și greu vor mai putea readuce localitățile la stadiul dinaintea revărsării apelor.

Electrica Furnizare Discount

Este momentul ca CJ Alba să se implice cu adevărat, în refacerea infrastructurii afectate și acordarea de sprijin financiar localităților care s-au confruntat cu dezastre. Cu siguranță, dacă se dorește, se va găsi și forma legală prin care oamenii cărora casele și terenurile le-au fost distruse, să fie într-un fel sau altul ajutați de către CJ Alba.

Avem convingerea că așa cum s-au găsit formele legale pentru consilii județene să premieze persoane, să organizeze diverse manifestări/petreceri, cu mâncare și băutură, sau să doneze sume importante de bani pentru diferite cauze, se va găsi și forma legală de a ajuta oameni care, fără să aibă vreo vină, au rămas fără locuințe din cauza efectelor calamităților naturale produse de inundații. Pentru noi, orice scuze de natura ”nu se poate”, sunt nejustificate.

Astfel, îi solicităm președintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, să accepte propunerea consilierilor județeni ai PSD și să nu îi lase pe oameni la mila premierului Florin Cîțu care este mai ocupat în această perioadă cu campania internă a PNL.

În caz contrar, conducerea Consiliului Județean Alba, condusă de PNL, demonstrează că, la fel ca și Guvernul României, nu empatizează deloc cu drama oamenilor din Apuseni.

În vistieria Consiliului Județean Alba se află suficienți bani pentru acordarea de sprijin în urma acestor calamități. Spre exemplu, anul 2021 a fost început cu un excedent bugetar în valoare de aproape 25 de milioane de euro. Astfel, mai este nevoie doar de voință și dorință de implicare.

Localitățile afectate au nevoie urgentă de refacerea infrastructurii rutiere, a unităților de învățământ afectate, care trebuie igienizate și pregătite pentru începerea noului an școlar. Este nevoie de refacerea fântânilor, dispensarelor sau a altor clădiri de utilitate publică afectate, în vreme ce oamenii trebuie ajutați cu materiale de construcții pentru reclădirea locuințelor.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare