Rămâi conectat

Actualitate

De la Ciuma lui Caragea la epidemia de Tifos exantematic: O scurtă istorie a epidemiilor care au ÎNGROZIT Țările Române

Publicat

în

De la Ciuma lui Caragea la epidemia de Tifos exantematic: O scurtă istorie a epidemiilor care au ÎNGROZIT Țările Române

Cu toate că acest virus COVID-19, care se pare că a luat cu asalt și teritoriul țării noastre, este unul foarte periculos, panica în rândul populației a fost cauzată mai mult de o ușoară criză de ipohondrie. Toată această isterie a putut fi observată în numeroasele imagini, devenite virale pe rețelele de socializare, cu români care au golit rafturile, făcându-și provizii de tot felul, dar mai puțin de ceea ce este cel ma important: obiectele sanitare și dezinfectante.

Cu toate acestea, o scurtă privire în istorie ne va face să înțelegem că aceasta nu se poate compara cu marile episoade epidemice care au lovit Țările Române în secolele trecute.

Epidemiile de ciumă

În intervalul 1600-1839 Țările Române s-au confruntat cu 21 de mari epidemii de ciumă, fără a lua în calcul focarele latente. În iunie 1659, în Bucureștii încă ocupați de turci și de tătari izbucnește prima epidemie de ciumă din istoria orașului. Oamenii mor pe capete într-un interval foarte scurt.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prima mare epidemie de ciumă cunoscută la nivelul Principatelor izbucnește însă în perioada 1716-1718, când Moldova și Țara Românească se aflau sub ocupație austriacă. Boierii filo-germani fug în Ardeal, la Sibiu. Însuși domnitorul Ioan Mavrocordat moare de ciumă, pe 12 februarie 1719.

Un alt episod negru cauzat de ciumă are loc în iulie 1738 când o nouă epidemie de ciumă este adusă de oștile turco-tătare. Conform unelor izvoare, până la 1 octombrie muriseră, numai în București, 10.000 de oameni.

În urma operațiunilor militare de la Dunăre întreprinse de trupele turcești din 1788- 1791, ciuma intră din nou pe teritoriile românești. La Brăila, deși în luna decembrie nu apăruse nici un caz de ciumă, odată cu luna ianuarie 1792 aceasta izbucnește din nou, semnalându-se 70 de cazuri letale de ciumă.

Ciuma lui Caragea, epidemia care a transformat Bucureștiul într-un oraș fantomă

Nimic nu s-a comparat însă cu Epidemia de Ciumă bubonică izbucnită în anul 1813, în timpoul domnitorului fanariot Ioan Caragea. Aceasta a fost unul dintre cele mai catastrofale evenimente care au lovit Țara Românească și în special Bucureștiul. Capitala Valahiei arată practic după încetarea epidemiei ca un oraş-fantomă. Epidemia de ciumă din timpul domnitorului Caragea este considerată ultima mare izbucnire europeană.

Primul caz de ciumă bubonică în perioada guvernării Caragea, responsabilă în Evul Mediu pentru moartea unei treimi din populația planetei, a fost consemnat pe 11 iunie 1813. În zadar a încercat domnitorul fanariot să implementeze măsuri de urgenţă, punând tot oraşul în carantină. Printre măsurile luate în perioada respectivă se numără păzirea cu trupe militare a porților Bucureștiului, închiderea piețelor și a școlilor, iar monedele erau trecute prin oţet pentru a fi dezinfectate. În scurt timp însă spitalele au devenit supraaglomerate cu ciumați.

Mirosul morţii plutea peste tot în Țara Românească, iar în București peste tot cadavrele erau strânse împreună cu trupurile celor bolnavi pentru a fi îngropate. Când erau deja prea multe cadavre pentru a putea fi îngropate la timp, leşurile erau aruncate în gropi comune. În punctul de maxim al epidemiei, mureau chiar 300 de oameni pe zi.

Se estimează că la sfârşitul epidemiei, în primăvara anului 1814, ciuma lui Caragea a redus la jumătate populaţia Bucureştilor. Mai exact este vorba despre un bilanț negru de circa 20.000-30.000 decedaţi Capitală şi în total 60.000 – 70.000 de persoane decedate în Țara Românească.

Priama epidemie de Holeră în Principate

La scurt timp după ce epidemia de ciumă este stopată în Principatele Române, izbucnește prima epidemie de holeră după conflictul militar ruso-turc din 1828-1829, într-un context în care Principatele sunt practic un teatru de război pentru marile puteri europene.

Holera este adusă în 1831 de armatele ruse, Moldova şi Ţara Românească aflându‑se sub administraţia militară rusească. Holera a lovit Moldova în mai 1831 și s-a extins cu repeziciune, cauzând abandonarea Iașiului. Atât boierii, cât și țăranii s-au refugiat la conacele de la țară sau prin munți. Deja în luna iulie, holera se extinde la București, favorizată de lipsa de igienă publică, cît și de incapacitatea românilor de a implementa primele reglementări adminsitrative complexe, așa numitele Regulamente organice.

Potrivit unei statistici, în 1832, Moldova număra 1.130.000 de locuitori, din care se îmbolnăvesc de holeră 8.445, murind 5.182 de oameni. Cu toate că generalul Kiseleff a luat măsuri de carantină, pandemia de holeră trece în Muntenia.

Aici se îmbolnăvesc de holeră 14.236 de oameni, dintre care 6.960 vor muri. Pandemia va trece munţii în Transilvania, unde se înregistrează 1.436 de decese.

Holera se întoarce mai tîrziu, în Principate începînd cu 1848. Cele mai afectate sînt porturile de la Dunăre, unde sînt depozitate, tranzacționate și încărcate grînele, și cele două mari orașe – București și Iași.

Febra tifoidă și epidemia de variolă

În contextul Războiului de Independență, Bucureștiul se confruntă în anul 1878 cu un episod fulgerător de epidemie de Febră tifoidă, o sursă pentru răspândirea bolii fiind reprezentată de lacurile și bălțile insalubre sunt o permanentă. Rata mortalității în cazul persoanelor infectate este de aproape 50%.

Acest eveniment este urmat de alte episoade epidemice grave. O epidemie de variolă și de angină difterică în anul 1879 care fac mii de victime. Numeroase cazuri de variolă vor fi semnalate, pe teritoriul Regatului, în 1885, 1889, iar angina difterică va ataca și în 1880.

Epidemia de Tifos exantematic din timpul Primului Război Mondial, cea mai gravă catastrofă epidemică

De departe cea mai gravă catastrofă epidemică din România a fost provocată de Epidemia de Tifos exantematic, cunoscută și sub numele de Tifos de război, ce a lovit în perioada 1914-1922 statele din Europa de Est și Uniunea Sovietică. În cazul României, boala s-a extins într-un moment dramatic: la sfârşitul anului 1916, când armata română decimată în urma campaniilor din Transilvaniei și în urma contraofensivelor austro-ungare se retrage în Moldova, fiind urmată de 1, 5 milioane de refugiaţi.

Condițiile de igienă precare au favorizat declanşarea epidemiei de tifos în țara noastră. Se estimează că pierderile de vieți omenești se ridică la peste 300.000, dintre care 250 de medici şi 1.000 de sanitari. Practic, numărul morților în urma epidemiei este de zece ori mai mare decât pierderile omenești înregistrate în 10 mari bătălii până la începerea campaniei de vaccinare.

În acest context se remarcă Ion Cantacuzino, în calitate de conducător al serviciilor sanitare militare şi civile. Medic, microbiolog şi fondator al şcolii române de imunologie şi patologie experimentală, Ion Cantacuzino i-a o serie de măsuri radicale de combatere a marii epidemii de tifos. Numele său rămâne în istorie pentru producerea primelor două vaccinuri, tifoidic şi holeric.

Tifosul nu a fost eradicat imediat, fiind înregistrate câteva sute de decese anual până în 1938. Momentul critic va fi atins în 1936, când se îmbolnăvesc 7.000 de oameni şi mor 689. Tifosul loveşte cu forţă şi în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, iar condiţiile mizere din lagăre fac boala să se extindă fără cruţare şi să omoare prizonieri peste prizonieri.

Surse: b1.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Publicat

în

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Ministrul Educației a declarat, în contextul celor mai recente declarații făcute de campionul mondial la înot, David Popovici, că „susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal”, vorbind despre faptul că această măsură s-ar aplica prin aprobarea până în septembrie 2023 a noilor planuri-cadru pentru liceu și a revizuirii „puternice” a planurilor cadru pentru învățământul primar și gimnazial.

Declarațiile au fost făcute la TVR Info.

Moderator: David Popovici, un fenomen, spunea în declarațiile lui că își dorește foarte mult ca tinerii, și nu doar tinerii, să facă mai mult sport. Ce se întâmplă, domnule ministru, cu orele de educație fizică din școli, se mai face educație fizică și sport în școli?

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu: „Tocmai ce v-am spus că în septembrie 2023 vom avea planuri cadru complete revizuite, complet noi la liceu și vor fi puternic revizuite cele din gimnaziu și învățământ primar. Planul cadru înseamnă lista disciplinelor și numărul de ore alocat săptămânal. În această listă a disciplinelor avem și educație fizică. Susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal. De altfel, aceste lucruri am avut plăcerea să le discut cu elevul, pentru că este un elev de mare excepție David, atunci când a fost la Ministerul Educației și a fost premiat, are o abordare foarte matură, ne-a rugat să facem în așa fel încât să susținem această disciplină, educatie fizică, în paralel cu alte discipline, nu în detrimentul altor altor discipline și am fost impresionat să de urarea lui că își dorește să facă performanță deosebită în înot, și asta o spunea acum câteva luni, în septembrie anul trecut, și că îmi dorește și mie să pot să fac reforma pe care multă lume o așteaptă în învățământ”.

În actualele planuri-cadru pentru liceu disciplina educație fizică și sport este în trunchiul comun cu câte o oră pe săptămână la clasele de liceu și câte două ore la clasele de gimnaziu.

În ciclul primar disciplina are câte 2 ore la toate clasele.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Publicat

în

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pensiile speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, comparativ cu pensiile bazate pe contributivitate pentru care se plătesc, lunar, 8 miliarde de lei pe lună.

Ea a precizat că bugetul pe pensii de anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei. În plus, Turcan a menţionat că la începutul lunii septembrie avem jalon în PNRR să prezentăm o primă variantă a noii legi a pensiilor, iar până la finalul anului să finalizăm această lege. Despre creşterea pensiilor, ea a spus că decizia este una politică şi nu o anunţă ministrul Muncii, ci premierul.

”Bugetul pe anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei, asa a fost prognozat. Din punctul meu de vedere şi din toate cifrele, acest deficit este în creştere, pentru că între timp s-au mai făcut majorări de pensii, susţinute din bugetul asigurărilor sociale, şi cred că acest deficit va creşte. De altfel, anul trecut am ajuns la un deficit total la bugetul asigurărilor sociale, de 7 miliarde de lei. Subvenţia a fost anul trecut de 17 miliarde, cel mai probabil anul acesta deficitul va fi tot pe acolo”, a arătat Raluca Turcan.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ea a precizat că ”singura modalitate de reducere a deficitului este creşterea ocupării, pentru că doar în felul acesta creşte contributivitatea la bugetul asigurărilor sociale.

Turcan a menţionat că anvelopa totală a pensiilor, raportată la PIB, este în momentul de faţă pentru sistemul public de 7,5%.

”În PNRR, în condiţiile în care nu aveam majorare de inflaţie, pentru a ţine cheltuielile într-un anumit nivel (..) s-a agreat cu chiu cu vai procentul de 9,4%. Acest procent a fost în mai mare măsură asumat de ministrul Fondurilor Europene, decât de mine, ca ministru al Muncii. Eu atunci am pus la dispoziţie mai multe varinate, în mod categoric am spus că pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică nu trebuie să intre în această discuţie pentru că ele nu sunt pensii speciale”, a arătat Raluca Turcan.

Fostul ministru a precizat că, în momentul de faţă, din bugetul de asigurări şi de stat sunt plătite două tipuri mari de pensii, cele din sistemul public, care înseamnă 8 miliarde de lei pe lună şi pensiile speciale, care includ 6 categorii mari şi late şi nu intră cei din apărare, parlamentarii sau primarii şi care presupun o cheltuială lunară de aproximaitv 109 milioane de lei.

”Impactul nu este foarte mare al pensiilor speciale. În aceşti 109 milioane intră şi magistraţii. (..) Aceste pensii speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, per ansamblu cred că undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, acesta este impactul. Nu înseamnă că nu trebuie umblat şi acolo”, a mai spus ea.

Turcan a mai spus că ”avem ca jalon în PNRR ca la începutul lunii septembrie să fie prezentată o primă variantă în spaţiul public şi la finalul anului să fie gata o nouă lege a pensiilor, astfel încât să răspundă la cele două criterii de bază, contributivitate şi echitate”.

”Aşa este jalonul în PNRR. Nu ştiu care este situaţia la ministerul Muncii dar ştiu un lucru clar că orice ieşire din PNRR înseamnă o sancţiune financiară în banii care trebuie să ne vină de la PNRR”, a explicat Turcan.

Ea a precizat că nu ministrul muncii decide cu cât cresc pensiile, pentru că este vorba de o decizie eminamente politică, pe care o ia premierul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

Publicat

în

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

​Cancelaria Prim-Ministrului va avea competențe extinse, inclusiv drept de inițiativă legislativă, iar numărul maxim de posturi va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora, față de un număr de 57 de posturi în prezent, se arată într-un proiect de Hotărâre aflat luni pe masa Executivului.

Prin proiectul de act normativ se stabilesc măsuri de organizare și funcționare, precum și atribuțiile, numărul maxim de posturi, numărul și structura organizatorică ale Cancelariei Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea Prim-ministrului și în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În nota de fundamentare, se arată că în prezent, Cancelaria Prim-ministrului are un număr de 57 de posturi formate din funcționari publici și personal contractual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin actul normativ aflat luni pe agenda Guvernului, numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.

Alte modificări:

  • În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al Prim ministrului, cu rang de secretar de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a Prim-ministrului.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
  • Atribuțiile funcționale și domeniile de competență ale secretarilor și consilierilor de stat se stabilesc prin Ordin al șefului Cancelariei, cu acordul Prim-ministrului;
  • Numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului este de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este format din funcționari publici și personal contractual.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului îşi desfăşoară activitatea Consiliul consultativ, organ colectiv din care fac parte personalități reprezentative ale mediului academic, de afaceri şi ale societății civile, cu rol de a emite propuneri, opinii și analize în domeniul de competenţă al Cancelariei Prim-ministrului.
  • Activitatea membrilor Consiliului consultativ este neremunerată.
  • Pe lângă cele două direcții, respectiv Direcția Protocol și Relații Internaționale și Direcția Comunicare și Relații cu Presa, se prevede și organizarea direcțiilor suport, respectiv Direcția asigurare resurse și Compartimentul Juridic, precum și Serviciul evaluare, analiză și coordonare strategică, având în vedere rolul esențial al Cancelariei Prim-Ministrului, acela de coordonare interinstituțională pentru asigurarea unei abordări integrate și coerente a actului de guvernare, în acord cu Programul de Guvernare în vederea corelării priorităților guvernamentale şi o mai bună evidență a stadiului de implementare.

Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator terțiar de credite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare