De ce se tem tinerii români de vaccinul anti-Covid-19: Ce au constatat specialiștii

Specialiștii au ajuns la o concluzie neașteptată și anume că teama de vaccinul anti-Covid se manifestă în special în rândul persoanelor tinere. Este constatarea neașteptată a specialiștilor. După un an în care am stat cu frică pentru familiile și apropiații noștri din cauza infecției cu noul coronavirus, a apărut barca de salvare, vaccinul, care previne boala.

Tratament pentru Covid încă nu există. O parte a populației refuză însă acest ajutor, deși infecția cu SARS-COV-2 a ucis până acum peste 20.000 de oameni în România. De ce ne este teamă de vaccinul care ne-ar putea ajuta să revenim la viața noastră normală și dacă într-adevăr avem motive să ne fie teamă, urmăriți într-un reportaj Pacient în România.

Femeie: „Este ca atunci când rămâi izolat undeva și te gândești că nu-i mai vezi pe aia dragi. Plus că între timp au fost și persoane apropiate care au decedat”.

Mirela Zivari, psiholog: „Surprinzător, pacientul tânăr refuză sau pune foarte foarte multe întrebări față de pacientul în vârstă care e obișnuit cu ceea ce înseamnă spitalizare”.

În România au fost imunizate până acum peste un milion de persoane și au fost infectate peste 800.000. Fiecare om are temerile sale în legătură cu un vaccin care a fost produs foarte repede, la fel cum și infecția cu SARS-COV-2 a acționat și a cuprins toată planeta în mai puțin de un an. Unii au reușit să își învingă teamă și merg la vaccin cu gândul că își vor putea strânge din nou în brațe copiii, nepoții sau părinții, alții cu gândul că vor să călătorească.

Marcela nu și-a mai văzut nepotul de la Crăciun, dar vrea să plece și în străinătate. Aceste două gânduri au făcut-o să vină să se imunizeze împreună cu soțul, deși a avut temerile ei: „Eu, de exemplu, vaccinul antigripal nu l-am făcut niciodată tocmai din frică de o reacție după. Și la asta bineînțeles că am avut această reținere, dar am văzut că s-au vaccinat prieteni de-ai mei, de vârstă mea, mai mari că mine, copiii s-au vaccinat, n-au avut absolut nicio reacție urâtă. Și am zis că trebuie. Dacă îți dă cât de cât o siguranță, merită!”

„Da, da, da! Cred. Sunt firme importante care l-au făcut și doar au muncit acolo. Deci, nu atât să ni-l vândă nouă. Adică nu merg pe chestia asta, că să facă un ban, ci să facă bine la oameni”, spune un bărbat.

„L-am așteptat foarte mult și aștept să fac și rapelul pentru că eu vreau să călătoresc. Cât mai am de trăit vreau să călătoresc”, afirmă o femeie.

Gândul revenirii la o viață normală nu îi convinge pe toți că vaccinarea este calea pentru a ne relua libertatea. Sunt încă multe întrebări și frici despre acest vaccin la care specialiștii trebuie să răspundă zilnic.
Teama de vaccin, mai mare la tineri

Mirela Zivari, psiholog: „Putem să împărțim frică de vaccin în frică de ac și frică de această substanță, vaccin, COVID. Persoanele tinere au manifestat o frică mult mai mare de tot ceea ce a însemnat vaccinare, efecte secundare, informații legate de felul în care a fost făcut vaccinul, transportat vaccinul pentru că au fost foarte mulți care ne-au întrebat dacă noi avem acele frigidere speciale”.

În acest moment cea mai mare teamă este cea legată de reacțiile adverse.

Maria face parte din această categorie de persoane. Și-a dorit să fie vaccinată, însă după prima doză spune că i-au apărut furnicături la nivelul feței, parestezii, în termeni de specialitate. A mers la medic, dar a rămas cu teamă și nu știe dacă să facă și doza a doua.

Maria: „Mi-am dorit să mă imunizez, mi-am dorit să fac acest vaccin pentru a nu face boală și a nu trece prin episoadele pe care le-am văzut la colegi, la cunoștințe.

Au apărut niște parestezii pe mâini, în zona palmelor, și pe față, în zona bărbiei și spre ochi, parestezii care au ținut destul de mult. M-am alarmat imediat ce au apărut aceste parestezii, am consultat un medic neurolog. Recunosc că s-ar putea să-mi pară rău dacă nu fac rapelul. Încă mă tem pentru că reacțiile chiar au fost”.

Cristina Țiu, neurolog: „Paresteziile sunt mai degrabă o reacție generată de anxietate. Teamă poate să genereze o descărcare de adrenalină şi să simţim aşa tot felul de furnicături, care ajung să fie legate de vaccin, fără să fie în mod real”.

În astfel de cazuri trebuie să mergem la medic pentru analize și astfel decizia de a continua vaccinarea va fi mai ușor de luat.

Cristina Țiu, neurolog: „E cumva o reacție poate exagerată această teamă de vaccin care a ajuns să fie mai mare ca boala”.

Reacţiile adverse sunt cele cu care suntem obișnuiți și de alte vaccinuri. Cu toții știm că de exemplu un copil mic care face vaccinul, poate să facă o ușoară subfebrilitate însă ne speriam când aceste lucruri apar la adulți.

Mihaela Leventer, medic primar dermatolog: „Efectele secundare dermatologice la vaccinare sunt minore și aproape nesemnificative, 11 cazuri la un milion au fost raportate că au prezentat înroșire în jurul locului de injectare și senzație de mâncărime. Simptomatologia această a dispărut în 24 de ore. Nu periclitează starea de sănătate, viață pacientului vaccinat. De aceea noi încurajăm în continuare pacienții să-și facă vaccinul pentru că le salvează viață”.

Mirela Zivari, psiholog: „Acele imagini care au mai fost difuzate, e adevărat blurate, cu pacienți intubați, cred că ar putea să-i ajute pe oameni să înțeleagă că o mică durere în braț, o stare de oboseală, poate anumite dureri de cap nu sunt motive pentru care să refuzi a te imuniza și a face și tu un bine pentru comunitatea în care trăiești”.

De ce vaccinul anti-Covid are două doze

Un alt motiv de reticență la imunizarea anti COVID este că acest vaccin spre deosebire de altele are două doze.

Ionuț Poeană, membru în Comitetul Național de Vaccinare: „Este nevoie de două doze pentru că acest virus este complet nou pentru specia umană, nu avem niciun fel de apărare împotriva lui, nu am mai intrat niciodată în contact cu el și, prin urmare, nivelul de anticorpi este întotdeauna zero la o persoană nevaccinata. Din acest motiv, vaccinul trebuie, în primul rând inoculat o dată pentru a crea un răspuns imunitar și a două oară pentru a întări acest răspuns imunitar și pentru a crea un nivel de anticorpi suficient de mare cât să protejeze organismul în față unei infecții.”

Aceste vaccinuri nu conțin mercur și nu conțin sub nicio formă aceste molecule care se numesc adjuvanți și pe care unele vaccinuri le folosesc pentru a crește sistemul imunitar, percepute de populația că fiind negative pentru sănătate.

Deși părerile medicilor specialiști sunt clare, pentru unii dintre teamă va rămâne. Cum o învingem?
Vaccinul e barcă de salvare. Avem trei

Mirela Zivari, psiholog: „Sunt oameni care vin cu o zi înainte de vaccinare să ceară informații. A te informa este metodă simplă, utilă, eficientă de a scapa de frică”.

„Este adevărat că sunt și reacții adverse, dar dacă nu ne vom proteja cu toții și dacă nu vom face pasul asta toți, probabil că nu vom scăpa. Ne vom învârti așa într-un cerc și cred că toți ne dorim să revenim la viață de dinainte”, afirmă o pacientă.

Ionuț Poeană, membru în Comitetul Național de Vaccinare: „Această populație care trebuie convinsă, sunt convins că atitudinea față de această populație va trebui să fie onestitate și deschidere pentru a demonstra că nu ascundem nimic, că aceste vaccinuri sunt sigure și eficiente”.

Cristina Țiu, neurolog: „Avem trei bărci de salvare deja, ne dorim să treacă pandemia, avem deja 3 bărci, putem să le utilizăm. Să vedem că sunt bărci de salvare și nu o amenințare.”

În România sunt folosite în acest moment 3 vaccinuri aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului. Au fost raportate până acum peste 3.000 de reacții adverse, la peste un milion de oameni vaccinați. Cea mai gravă a fost un șoc anafilactic pe care medicii l-au gestionat însă bine. Trebuie să respectăm în continuare măsurile de protecție, până când 70% din populație va fi imunizată.

Sursa: digi24.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---