Rămâi conectat

Actualitate

Curiozități despre Anul Nou: De când este sărbătorit acest eveniment și cum era celebrat de diverse popoare

Ziarul Unirea

Publicat

în

Curiozități despre Anul Nou: De când este sărbătorit acest eveniment și cum era celebrat de diverse popoare

Sfârșitul anului se apropie cu repeziciune fiind, cu siguranță, un moment așteptat de multe persoane pentru a sărbători un nou început alături de familie sau prieteni, dar în afara faptului că se trece într-un nou an, am pregătit o serie de curiozități despre această sărbătoare.

Citește și: Mesaje de Anul Nou. Urari de Anul Nou. Felicitari de Anul nou. Texte cu Mesaje de Revelion

  1. Sarbatoarea Anului Nou se pare ca este una din cele mai vechi sarbatori din intreaga lume. Primele mentionari au fost lasate de babilonieni (populatie ce a trait aproximativ pe teritoriul Irakului de azi), acum 4000 de ani. Aproximativ 2000 de ani inainte de Hristos, Anul Nou babilonian se sarbatoarea in prima zi de primavara astronomica, acest lucru fiind perfect logic, daca ne gandim ca primavara este anotimul renasterii naturii, al florilor si momentul insamantarii pamantului pentru recolta.

  2. In prima zi a Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova.

  3. Prima zi a Noului An, potrivit Bisericii Ortodoxe, este ziua Sfantului Vasile.

  4. Sfantul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai bisericii ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul. Sfantul Vasile a scris cateva carti impotriva lui Eunomius si a arianismului in general, in care apara teza Trinitatii. Sfantul Vasile trateaza chestiunea Sfantului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfant. O mare atentie a acordat Sfantul Vasile paturii sarace si a celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate. Sfantul Vasile moare in anul 379, iar la inmormantarea sa participa un imens numar de crestini, evrei, pagani, localnici si straini, ca dovada a marii sale popularitati.

  5. Revelion vine din limba franceza si inseamna aproximativ ~ veghe, cu sensul de ospat la miezul noptii.

  6. Obiceiuri: la tara, Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognoza vremii sau a recoltelor. Taranii apreciau lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui asa numit calendar facut din foi de ceapa. La intocmirea acestuia se proceda astfel: in noaptea de ajun se taiau parti egale dintr-o ceapa, cojile astfel obtinute fiind botezate cu numele lunilor din an. Urma punerea sarii pisate in cantitati egale in fiecare coaja si asezarea acestora in rand, ca in succesiunea lunilor din an, pe masa sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se facea in dimineata de 1 ianuarie dupa cantitatea de apa acumulata in cupele foilor de ceapa.

    Citește și: Obiceiuri de Anul Nou • Datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova


    Superstitii de Anul Nou: pe 1 ianuarie este bine sa nu arunci nimic din casa. Pe 1 ianuarie nu arunca nimic din casa, nici macar gunoiul. Dimpotriva, este de dorit sa primesti un cadou pe 1 ianuarie, oricat de mic si nesemnificativ ar fi acesta. Niciodata sa nu maturati in Ajun de Anul Nou, pentru ca alungati prosperitatea. Daca nu ati facut-o cu o zi inainte, amanati pana pe 2 ianuarie. Altfel veti avea casa goala tot anul. Daca spalati rufe, iar va merge rau tot anul. Cei mai superstitiosi spun ca e bine sa nu spalati rufe pana la Boboteaza, cand se sfintesc apele. De asemenea nu e bine sa coaseti sau sa folositi foarfeca.


  7. Superstitii de Anul Nou: pentru noroc, trebuie sa purtati haine noi (dar nu pantofi noi) de Anul Nou, si mai ales ceva rosu. O culoare vesela care atrage energiile pozitive.


  8. Superstitii de Anul Nou: aduce ghinion sa intri in noul an fara niciun ban in buzunar.


  9. Superstitii de Anul Nou: daca nu v-ati ales inca tinuta pentru petrecerea de Revelion, optati pentru haine rosii (sau macar alegeti sa purtati un accesoriu rosu) deoarece culoarea rosie simbolizeaza fericire si noroc in dragoste.


  10. Superstitii de Anul Nou: se spune ca pentru a fi fericiti si iubiti tot anul e bine ca la cumpana dintre ani, persoana iubita sa fie langa noi, si nu oricum, trebuie sa ne purtam intre noi asa cum vrem sa ne fie tot anul, pentru ca asa va fi.


  11. Scotienii cred ca noul an va fi norocos daca primul om care le intra in casa e un barbat brunet.


  12. Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeste Rosh Hashanah. Data acestuia variaza in fiecare an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a saptea, data Anului Nou fiind fixata astfel pentru ca fermierii sa poata merge la Ierusalim inainte de sezonul ploilor. Primele zece zile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. Traditia vorbeste despre o carte a Raiului in care se spune ca sunt scrisi cei care au facut lucruri bune si rele si, la sarbatoarea de Rosh Hashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui Dumnezeu pentru anul care a trecut. Totusi, se mai dau zece zile intre Anul Nou si Ziua Judecatii, Yom Kipur, pentru ca oamenii sa se caiasca pentru raul pe care l-au facut. Daca sunt sinceri, se presupune ca Dumnezeu ii iarta si, la Yom Kipur, El scrie soarta viitoare a tuturor, in carte. De aceea, oamenii isi trimit unul altuia felicitari cu mesajul traditional “Fie sa ti se scrie un an bun”. Ei schimba aceleasi urari in ajunul sarbatorii Rosh Hashanah, cand merg la sinagoga inainte de a se intoarce la casele lor, pentru cina speciala de Anul Nou.

    Citește și: Mesaje de Sfântul Vasile. SMS-uri, URARI şi FELICITARI de Sf. Vasile


  13. Spre deosebire de ceilalti europeni, care se inghesuiau pe strazi la privit de artificii, sau se adunau la petreceri, irlandezii credeau ca e mai in siguranta sa iti petreci ajunul Anului Nou acasa. Asta fiindca pe afara misunau zane si alte spirite, cu care nu era bine sa te intalnesti.


  14. Dupa calendarul traditional chinezesc, un an este considerat drept perioada in care luna face 12 rotatii in jurul Pamantului, fiecare rotatie durand o luna.


  15. La chinezi, de circa 4000 de ani, Anul Nou se numeste ”Sarbatoarea Primaverii” si este o zi de multumire si recunostinta pentru lucrurile bune primite in anul care s-a incheiat. Potrivit calendarului chinez, Anul Nou vine in prima zi cu luna plina dupa intrarea Soarelui in constelatia Varsatorului. Potrivit calendarului gregorian, acest lucru se intampla dupa 21 ianuarie dar nu mai tarziu de 19 februarie.


  16. China este un stat multinational in care conlocuiesc 56 de comunitati etnice. Fiecare nationalitate are traditii diferite in legatura cu Anul Nou, dar pentru toate nationalitatile masa din seara de Revelion, numita “Masa Reintregirii”, reprezinta un moment important pentru fiecare familie. Indiferent unde se afla, toti membrii familiei incearca sa se intoarca la casa parinteasca pentru a servi impreuna ultima masa a anului. Exista consemnari istorice potrivit carora chiar si cei pedepsiti cu inchisoare erau eliberati pentru noaptea de Revelion, pentru a fi alaturi de familie.


  17. Xin Nian Hao! ~ La Multi Ani!


  18. La celti, care au locuit pe teritoriul actual al Frantei si in unele regiuni din Marea Britanie, inainte de invazia romana, Anul Nou se intitula Samhain si era sarbatorit la sfarsitul lunii octombrie. Ultima zi a lunii octombrie Celtii incepeau sarbatoarea.


  19. In vechiul Egipt, Anul Nou era sarbatorit in momentul in care Nilul iesea din matca, fapt care se petrecea pe la sfarsitul lunii septembrie. Fara revarsarea Nilului recoltele nu ar mai fi existat.


  20. Primii locuitori ai lumii care intra in Noul An sunt locuitorii din Kiribati, arhipelag din Oceania. O suta de mii de oameni rostesc la ora 12.00, ora Romaniei, “La multi ani!“. Kiribati se afla la jumatatea distantei dintre Hawaii si Australia. Cele 32 de insulite componente sunt situate chiar pe meridian si, de aceea, au fost luate ca punct de referinta pentru calcularea fusului orar.


  21. In ajunul Anului Nou, in Romania, se umbla cu uratul (Plugusorul).


  22. Conform calendarului folosit in prezent in Romania, cel Gregorian, Anul Nou cade pe data de 1 ianuarie. (cred ca toata lumea stie asta!)


  23. Calendarul Gregorian este varianta de calendar cea mai folosita in prezent. O modificare a calendarului Iulian, care era pana la acea data in uz, a fost decretata de Papa Grigore al XIII-lea (numele caruia l-a primit calendarul) pe 24 februarie 1582. Introducerea calendarului Gregorian a fost necesara deoarece in cazul calendarului Iulian anul mediu era ceva mai lung decat anul astronomic, facand ca echinoctiul de primavara sa se mute usor inapoi in anul calendaristic. Romania a adoptat noul calendar Gregorian de-abia in 1919, insa biserica ortodoxa Romana foloseste in continuare un calendar Iulian, dar revizuit, astfel incat pana in anul 2800 vom sarbatori Craciunul la aceeasi data ca si bisericile catolice.


  24. Mai mult de un mileniu, crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun? In Italia, s-a serbat pana in secolul al XIII-lea, in Rusia, pana sub domnia tarului Petru cel Mare, iar la noi – pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. Nu intamplator, in unele zone, Anul Nou este numit Craciunul Mic!


  25. Un sfert din populatia globului sarbatoreste Noul An Chinezesc, care incepe pe 16 februarie.


  26. Odata cu raspandirea bisericii crestine in toate colturile Imperiului Roman, Anul Nou a inceput sa fie sarbatorit de credinciosii crestini prin post, rugaciune ai smerenie. Data Anului Nou a variat in timp intre ziua de Craciun, ziua de Paste, 1 martie si 25 martie. Abia in ultimii circa 400 ani, incepand cu tarile din Vestul Europei, s-a inceput procesul trecerii sarbatoririi Anului Nou pe 1 ianuarie. De remarcat ca tarile Ortodoxe au fost ultimele care au facut aceasta trecere.

    Citește și: Mesaje de Anul Nou haioase • Mesaje de Anul Nou amuzante • Mesaje de Anul Nou hazlii


  27. Biserica nu a fost de acord la inceput cu sarbatorirea Anului Nou, avand in vedere caracterul pagan al sarbatorii. Sarbatorirea Anului Nou este probabil cea mai veche sarbatoare din lume, avandu-si originile in Babilon, cu mai mult de 2000 ani inainte de Hristos.


  28. Incepand cu Ignatul si pana pe 7 ianuarie uratorii, flacaii din satele romanesti, umbla cu jocul caprei. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor si succesul recoltelor. Jocul caprei a fost generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si era considerat un joc pagan, unii oameni refuzand sa-l primeasca pe la casele lor. Capul caprei e sculptat in lemn, maxilarul inferior fiind mobil pentru a clampani in timpul dansului – manevrat de un urator care se afla ascuns sub imbracamintea multicolora ce reprezinta corpul caprei. Capul caprei e impodobit cu panglici rosii. Capra e uneori insotita de alte 3 personaje mascate: ciobanul, mosul si baba. Personajele rostesc strigaturi si in timpul jocului sunt evidentiate faze din viata acestui animal – capra care urca in copac, care se imbolnaveste si moare, moment in care ciobanul poarta un dialog cu animalul. Invierea caprei se produce spre bucuria asistentei.


  29. In unele zone din Romania se spune ca o sa-ti mearga bine tot anul daca prima persoana care te ura de Anul Nou este o persoana de sex masculin.


  30. In Europa este un foarte vechi obicei, intalnit de asemenea si in Romania, care spune ca pentru a-ti merge bine tot anul, prima persoana care iti trece pragul casei in noul an trebuie sa fie un barbat.


  31. Romanii au fost cei care incepand din anul 153 BC au instituit data de 1 ianuarie ca fiind inceputul anului nou. Inainte de asta se considera ca anul nou incepe pe data de 25 martie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Mamele minore, care își continuă studiile, vor beneficia de o bursă 700 de lei, iar copii lor vor avea prioritate pentru locuri la creşă

Ziarul Unirea

Publicat

în

Un nou tip de bursă a apărut în România. Este vorba despre mamele minore care, dacă își continuă studiile, vor beneficia o bursă 700 de lei, iar copii lor vor avea prioritate pentru locuri la creşă. Ministrul Familiei, Natalia Intotero, a menţionat că prin acordarea bursei se încearcă şi prevenirea separării mamei de copil.

„La Parlament, primul eveniment mi-l aduc aminte cu mare emoţii a fost acel al lansării campaniei ‘Clasa M. Clasa Mamelor Minore’, când am convins foarte mulţi colegi parlamentari, pe care îi salut şi le mulţumesc că sunt astăzi aici prezenţi, să vină cu un punct de vedere şi un semnal de alarmă care să fie transmis apoi în fiecare judeţ. Cristina (Chiriac, preşedinta CONAF n.r.) , alături de doamne extraordinare, au dus apoi acest mesaj în întreaga ţară. Şi da, mamele minore beneficiază de acea bursă de 700 lei pornind de la acea campanie. Şi să ştiţi că nu este o formă de încurajare. Să creştem cumva numărul mamelor minore, pentru că am auzit şi acest aspect, chiar din partea liceenilor ‘sunt unele colege care au spus că o să încerce să fie mame pentru că primesc bursă’. Nu, vor primi bursă doar cele care vor merge la şcoală. De ce? Încercăm să prevenim separarea copilului de mamă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bursă specială

Încercăm să le ajutăm pe aceste minore care au ajuns în această situaţie şi care trebuie de acum să-şi ia viaţa în piept, în mâini, nu doar viaţa lor, ci şi viaţa copilului pe care sau copiilor, poate sunt şi cazuri de gemeni, pe care ele le-au i-au adus pe lume. Deci această bursă se primeşte numai în situaţia în care ele participă la şcoală şi da, au şi prioritate copiii acestora pentru locuri la creşă şi la grădiniţă”, a precizat ministrul.

Potrivit ministrului, tinerii pot accesa programe de sprijin şi după împlinirea vârstei de 18 ani în cazul în care aleg să îşi continue studiile sau să se angajeze.

„Şi apoi, mai departe toate celelalte programe de sprijin, şi anume după împlinirea vârstei de 18 ani – şi acesta a fost încă un motiv pentru care noi am demarat în urmă cu aproximativ o lună o campanie la nivel de minister, campania se numeşte 17 plus şi mame minore, încercând să discutăm cu toţi minorii instituţionalizaţi în momentul în care au împlinită vârsta de 17 ani, să ştie că o dată cu împlinirea vârstei de 18 ani ei pot să acceseze nişte drepturi.

În acest an ei au posibilitatea să se gândească ce accesează, să-şi continue studiile superioare şi vor primi în fiecare lună peste 2.800 lei şi posibilitatea să rămână cazaţi în locaţiile unde sunt acum sau să primească la împlinirea vârstei de 18 ani o sumă de 9.000 lei, posibilitatea de a munci în două locuri oferite de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, prin implicarea societăţilor comerciale, inclusiv CONAF, cu locuri de muncă pe ceea ce ei cunosc până acum şi s-au pregătit şi de asemenea şi aducerea la cunoştinţă mamelor minore a acestor forme de sprijin şi spun că este nevoie de informare, pentru că repetiţia este mama învăţăturii”, a explicat ministrul, potrivit Agerpres.

Ministrul Natalia Intotero a punctat că pentru reducerea abandonului şcolar, sprijinirea tinerilor şi a familiilor sunt în derulare mai multe programe.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

24 septembrie| O nouă avertizare COD PORTOCALIU de vremea rea în județul Alba: Averse, descărcări electrice și grindină. Mesaj RO-ALERT în zonele vizate

Ziarul Unirea

Publicat

în

O nouă avertizare COD PORTOCALIU de vremea rea a fost emisă în județul Alba, valabilă până la ora 19.45.  A fost emis un mesaj RO-ALERT în zonele vizate.

Vor fii averse torențiale care vor acumula local peste 35…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului de scurtă durată, izolat grindină de mici dimensiuni.

Elit - Gustul Desăvârșit

Localitățile vizate: Zlatna, Câmpeni, Abrud, Bistra, Roșia Montană, Lupșa, Meteș, Șibot, Vidra, Albac, Sohodol, Horea, Scărișoara, Almașu Mare, Bucium, Vadu Moților, Ciuruleasa, Mogoș, Poiana Vadului, Blandiana, Ceru-Băcăinți.

A fost emis mesaj RO-ALERT cetățenilor din localitățille vizate de codul portocaliu meteo.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Investitori români la fabrica de zahăr din Luduș! Unitatea își redeschide porțile, în condițiile în care importăm 70% din consumul de zahăr

Ziarul Unirea

Publicat

în

Investitori români la fabrica de zahăr din Luduș! Unitatea își redeschide porțile, în condițiile în care importăm 70% din consumul de zahăr

Anul acesta, sfecla de zahăr pare să prospere în Mureș, iar fermierii se bucură de perspective îmbucurătoare. Se anunță o creștere a producției de zahăr românesc, o veste bună pentru piața locală, având în vedere reluarea activității fabricii de prelucrare din Luduș.

În trecut, fabrica din Luduș a fost un loc de muncă pentru peste o mie de oameni în anii ’80. Cu toate acestea, după privatizare, a fost închisă de către noii proprietari, un grup de investitori francezi, din cauza problemelor financiare înregistrate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Însă, acum, oamenii de afaceri români au intervenit pentru a salva situația și pentru a reda vieții fabricii. Pe lângă Luduș, România mai are doar o singură fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr, situată la Roman, în județul Neamț.

După o vară generoasă în precipitații, fermierii din Mureș care au ales să investească în sfecla de zahăr se bucură de o producție promițătoare. Ei sunt încântați de rezultatele obținute.

Fulop Zoltan, un fermier local, declară: „Acum doi ani am obținut 60 de tone pe hectar. Sperăm ca și în acest an să reușim să atingem aceeași producție de 60 de tone.”

Alb Liviu, alt fermier, adaugă: „Suntem într-o zonă propice pentru cultura sfeclei de zahăr. Deși această cultură implică costuri ridicate, cu un preț de peste 12.000 de lei pe hectar, subvențiile ne permit totuși să obținem o marjă de profit acceptabilă.”

Peste 100 de fermieri au pus bazele acestui proiect și acum iau în considerare extinderea suprafețelor cultivate, mai ales că o mare parte din producție va fi prelucrată la fabrica din Luduș. Fabrica, care a fost închisă acum doi ani, deși avea o vechime de peste un secol, se pregătește să-și reia activitatea.

Silvia Jude, director executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Mureș, afirmă: „Am înregistrat 116 contracte încheiate între fermieri și fabrica din Luduș și Bacău, cu o producție cuprinsă între 46 și 82 de tone pe hectar.”

Cu toate acestea, reluarea producției vine cu propriile sale provocări, care urmează să fie depășite în timp.

Sergiu Marinescu, consultant în fabrica de zahăr, explică: „Producția de 160-170 de mii de tone ne va asigura funcționarea pentru doar 50 de zile, iar pe viitor vom vedea cum evoluează lucrurile.”

Daniel Preda, reprezentant al sindicatului din fabrica de zahăr, adaugă: „Unii dintre angajații fabricii s-au orientat către alte locuri de muncă, în timp ce alții s-au întors sau au fost angajați ca sezonieri, pentru a lucra în perioada recoltării.”

Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut semnificativ în ultimii ani în România. Dacă în 2014 ajungea la aproape 1,4 milioane de tone, în 2020 s-a redus la jumătate. Acest lucru a condus la o creștere semnificativă a importurilor de zahăr, care au atins 140 de milioane de euro doar în 2020, deoarece producția internă acoperă doar 30% din consumul total.

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare