// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Cum va fi vremea în 2018, în contextul schimbărilor climatice care afectează şi România. Anunțul făcut de directorul ANM

Elena Mateescu, Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), a declarat miercuri că scenariile climatice indică o diminuare a cantităţilor de precipitaţii în viitor, în medie cu 15-20%, în lunile de vară, iar zonele cel mai afectate de secetă vor fi Sudul, Sud-Estul, Estul, Vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei.

În condiţiile în care scenariile vor indica o diminuare a cantităţilor de precipitaţii mai ales în lunile de vară, în medie cu 15-20%, aşa cum arată scenariile climatice viitoare, este posibil ca în acele zone pe care astăzi le cunoaştem ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă, respectiv Sudul, Sud-Estul, Estul şi Vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei este posibil să înregistreze temperaturi mai scăzute, iar lunile de vară să fie din ce în ce mai călduroase în viitor şi din ce în ce mai secetoase.

De aceea adaptarea, cel puţin pentru agricultură – pentru că primul impact de creştere a temperaturii aerului sau reducerea precipitaţiilor în lunile de vară, considerate luni critice – să determine adaptarea tehnologiilor la ceea ce înseamnă schimbarea climei în viitor’, a arătat Elena Mateescu.

Directorul ANM a arătat că se vorbeşte despre perioade în care calendarul lucrărilor agricole să fie decalat pentru perioade mai timpurii sau mai târzii, în funcţie de rezerva de apă din sol, dar şi despre adoptarea unor soiuri sau hibrizi care să reziste la temperaturi mai ridicate şi la secetă.

‘Vorbim de lucrări ale solului care să se bazeze pe un număr mic de treceri şi cu pe lucrări în adâncime, care să determine pierderea apei din sol, în condiţia în care conservarea apei rămâne o prioritate pe fondul secetei prelungite’, a arătat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Potrivit Elenei Mateescu, creşterea fenomenelor meteorologice extreme este evidentă. 

‘Vorbim de mai multă energie în sistem, care, coroborată cu o cantitate mai mare de vapori de apă, determină implicit o intensificare a acestor fenomene. Şi aceasta fie că vorbim de caniculă în perioada de vară, fie că vorbim despre perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte din timp, care pot genera la nivel local viituri rapide după perioade foarte călduroase, fie că vorbim despre fenomenul de viscol, care poate să genereze, în partea de Sud şi Sud-Est a României, intensificări ale vântului ce pot depăşi la rafală 75-90 kilometri pe oră, transport de zăpadă de la sol, astfel încât să vorbim despre troienirea stratului de zăpadă şi înălţimi mai mari de 1-1,5 metri’, a precizat şefa ANM.

Mateescu nu a exclus ca şi în viitor, pentru perioada 2021-2050 sau sfârşitul secolului, pe fondul schimbărilor climatice, după scenariul creşterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră, să avem de-a face cu o intensificare a valurilor de căldură sau cu creşterea numărului de nopţi tropicale.

‘Alternanţa perioadelor de secetă, urmate de precipitaţii abundente pe segmente foarte scurte de timp, acele precipitaţii cu o rată a intensităţii destul de mare, pot genera în continuare anumite probleme de natură hidrologică, astfel încât întreg sistemul climatic să fie caracterizat de palete de tipare de vreme extremă considerate astăzi, dar care în viitor să fie considerată vreme normală (…) Există o strategie naţională privind schimbările climatice şi planul naţional de adaptare privind economia verde pentru 2016-2020, în care s-au identificat 12 sectoare vulnerabile – vorbim aici de agricultură, transporturi, construcţii, resurse de apă, asigurări – şi pentru fiecare cuprinde măsuri specifice de adaptare’, a spus directorul ANM.

Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, participă la Conferinţa internaţională de la Târgu Mureş, axată pe două teme majore, ‘Fenomene meteo extreme şi sisteme de avertizare timpurie în contextul managementului riscului dezastrelor naturale’ şi ‘Educaţia, informarea, conştientizarea privind adaptarea la schimbările climatice – condiţii de dezvoltare durabilă’. 

Sursa: antena3.ro

Save

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419