Cum se apără primarul din Roșia Montană, condamnat pentru abuz în serviciu: „Acuzaţia nu este reală”

Cum se apără primarul din Roșia Montană, condamnat pentru abuz în serviciu: „Acuzaţia nu este reală”

La data de 30 mai 2023, magistrații Judecătoriei Cîmpeni l-au condamnat pe primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, la pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.

Motivarea instanței a fost făcută publică pe portalul rejust.ro.

Primarul Eugen Furdui, a fost acuzat că, la data de 31 august 2020, „cu intenţie, în calitate de primar al comunei Roşia Montană, şi-a indeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu sub aspectul numirii de personal în cadrul aparatului propriu de specialitate, atribuţii prevăzute în OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ”.

Acesta a emis o dispoziţie prin care a dispus numirea unei persoane, începând cu data de 1 septembrie 2020, în funcţia publică de execuţie de consilier achiziţii publice, clasa I, grad profesional asistent la compartimentul achiziţii publice din cadrul aparatului de specialitate al primarului, contrar prevederilor Codului administrativ, care, la acel moment, impuneau ocuparea funcţiei doar prin concurs.

Nelegalitatea dispoziţiei de primar din 31 august 2020 a fost constatată atât de Instituţia Prefectului Alba, cât şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP). Ambele instituţii au solicitat anularea dispoziţiei, dar primarul a considerat că atât timp cât documentul a produs efecte juridice, acest lucru poate fi realizat doar de către instanţa de judecată.

Care a fost apărarea edilului

„Inculpatul şi-a prezentat poziția în cursul cercetării judecătorești, respectiv la termenul de judecată din 10.01.2023, acesta susținând că acuzaţia care i se aduce nu est reală, întrucât activitatea întreprinsă are ca temei obligaţia stabilită prin Codul administrativ. S-a referit în acest sens la faptul că potrivit noului Cod administrativ exista obligaţia de a fi numit ca funcţionar public, funcţionarul care exercita activităţi într-un procent mai mare de 50% în domeniul achiziţiilor publice. Menţionează că în situaţia în care ANFP ar fi constatat motive de nelegalitate pentru aceea hotărâre, aceasta putea refuza înregistrarea. Recunoaşte că s-a primit o adresă din partea ANFP, care cuprindea anumite observaţii în legătură cu situația măsurilor dispuse prin aceea hotărâre. În baza respectivei hotărârii, începând cu luna ianuarie 2020 au fost întreprinse măsurile pentru emiterea dispozițiilor aferente, consultându-se cu personalul de specialitate. Se referă la martora şi la faptul că aceasta a întocmit documentaţia necesară doar pentru unul din posturile menţionate în hotărârea consiliului local. După momentul în care a purtat discuţii cu persoana care avea atribuţii pentru resurse umane, fiind încredinţat că procedura este legală, a procedat la emiterea dispoziţiei pentru promovarea în funcție a martorei. Menționează şi demersurile pe care le-a realizat pentru a se conforma hotărârii privind numirea martorei la compartimentul achiziţii publice, dar şi la faptul că martora nu a fost de acord să întocmească referatul prealabil necesar emiterii dispoziţiei. Întrucât a trecut un timp îndelungat de la momentul emiterii hotărârii de consiliu local, chiar fără a existat acel referat, inculpatul recunoaşte că a procedat la emiterea dispoziției, act care însă nu a fost contrasemnat şi de martora, persoana care îndeplinea în aceea perioadă atribuţiile de secretar general”, se arată în motivarea instanței.

Decizia primei instanțe a fost contestată de primar, apelul urmând să se judece la Curtea de Apel Alba Iulia.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---