Creștere RECORD la dobânzile cu care România se împrumută: De la 2,65% la 5,37%
Creștere RECORD la dobânzile cu care România se împrumută: De la 2,65% la 5,37%
România înregistrează în ultima perioadă o creștere record a dobânzilor la care se împrumută. Cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, arată datele Băncii Centrale Europene. Concret, în decembrie 2021, conform BCE, cu 5,37%, România se împrumuta la cele mai mari dobânzi pe termen lung din Uniunea Europeană (Long-term interest rate statistics for EU Member States (europa.eu).
Februarie 2021 dobândă de 2,65% – Decembrie 2021, dublu: 5,37%
Dar problema vine abia de aici, dacă ne raportăm la nivelul la care ne împrumutam la începutul anului 2021. Conform datelor BCE, nivelul ratei dobânzii pe termen lung pentru România înregistrat în decembrie, de 5,37%, este mai mult decât dublu față de cel din februarie 2021, când era de 2,65%.
Ca să ne facem o idee, în ultimii ani, un nivel mai mare decât al ratei dobânzilor pe termen lung la împrumut, altul decât cel din decembrie 2021 a mai fost consemnat doar în iunie 2013 (5,43%). Deci acum 7 ani. De asemenea, niveluri constant peste 4% au fost înregistrate în perioada 2018 și 2019, când rata dobânzii pe termen lung nu a coborât niciodată sub 4%.
Mai mult, din aprilie 2020, lună de criză pandemică și lockdown, (cu o rată de 4,83%) și până în februarie 2021 (2,65%) nivelul dobânzilor pe termen lung la împrumuturi pentru România a avut o tendință constantă de scădere de la o lună la alta, cu o singură excepție minoră.
Dobânzile din alte state: Bulgaria 0,44%, Cehia 2,62%, Polonia 3,35%
După februarie 2021, nivelul dobânzilor la împrumuturi pe termen lung s-a menținut sub 4% până în luna august (3,72%), cu tendință crescătoare. Dar în decembrie a ajuns la la 5,37%. Evidența poate fi observată în aceste statistici, le fel cum, din păcate, observăm și dobânzile mici sau foarte mici la care se împrumută alte state: Bulgaria la 0,44%, Cehia la 2,62%, Polonia la 3,35%, Ungaria la 4,40%, comparatuv cu noi, care ajungem la 5,4%. Toate datele, în acest link!
Costurile dobânzilor: în buzunarul românilor și în ratele de la bancă
Soluția ar trebui să vină de la Guvern: este riscant pentru economia României să se împrumute la cele mai mari dobânzi, să pierdem încrederea agențiilor de rating, încrederea investitorilor. Mai ales într-un an 2022 în care au crescut cheltuielile sociale, când deficitul trebuie finanțat din împrumuturi, dar iată, noi ne împrumutăm la cele mai mari costuri. La fel cum o soluție este ca deficitul să fie mai mic și să existe măsuri care să consolideze economia, nu să o destabilizeze. Iar aceste costuri se vor simți în buzunarul românilor: mai ales în ratele crescute la bănci și prețul euro.
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
PENSII 2026 | Cât va costa un an de vechime la pensie de la 1 iulie 2026. Prețul crește, odată cu majorarea salariului minim
Cât va costa un an de vechime la pensie de la 1 iulie 2026. Prețul crește, odată cu majorarea salariului minim Persoanele care vor să își completeze stagiul de cotizare pentru pensie mai au la dispoziție doar astăzi pentru a beneficia de costurile actuale. De miercuri, 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut […]
Călin Georgescu și „Televiziunea Poporului” în război total: S-a rupt lanțul de iubire! Relația dintre Călin Georgescu și postul de televiziune Realitatea Plus, autointitulat „Televiziunea Poporului”, considerată până de curând una dintre cele mai solide alianțe din zona suveranistă, pare să fi intrat într-o etapă de confruntare deschisă. Un schimb tensionat de replici difuzat în […]
Motorina se scumpește, din nou, în curând: Reducerea accizei va expira. Cât vor plăti șoferii
Motorina se scumpește, din nou, în curând: Reducerea accizei va expira. Cât vor plăti șoferii Motorina standard urmează să se scumpească în următoarele zile, după ce miercuri expiră reducerea accizei aplicate acestui combustibil. Măsura a fost introdusă de Guvern în aprilie, ca răspuns la creșterea prețurilor petrolului, în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. […]








