Ambasadoarea Austriei, convocată la Ministerul Afacerilor Externe, după refuzul de a accepta România în spațiul Schengen

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că respinge ferm, ca total inadmisibilă, poziţia Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).

”Austria s-a singularizat şi autoizolat în cadrul Uniunii Europene”, susţine MAE. În acest context, ambasadoarea Austriei a fost convocată, joi seară, la MAE, pentru a i se comunica protestul MAE ”faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.

”MAE consideră că acest rezultat este complet injust şi lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condiţiile în care România a acţionat cu deschidere şi transparenţă în relaţia cu toţi partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a ţării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experţii UE şi ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie şi noiembrie 2022. Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicţie flagrantă cu poziţia favorabilă exprimată de celelalte state membre şi în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne şi celorlalte autorităţi din Austria argumente convingătoare, realiste şi pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât şi elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE”, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi seară, de MAE.

Conform sursei citate, poziţia Austriei este ”cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziţie de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condiţiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal şi oficial la reuniunea de la Bucureşti a Forumului Salzburg”, prin Declaraţia Comună a miniştrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menţionează ”sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei în decembrie 2022”.

”Invocarea de către partea austriacă a problemei creşterii fluxului migraţionist, ca justificare a opoziţiei faţă de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă şi injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenţia Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraţionistă şi nu este o sursă de mişcări secundare migraţioniste”, scrie în comunicat.

Reprezentanţii ministerului adaugă că, dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiaţi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toţi partenerii europeni şi euroatlantici.

”MAE regretă consecinţele nedorite pe care votul negativ exprimat astăzi de Austria le are asupra unităţii şi coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acţiona în direcţia consolidării construcţiei europene, mai ales în condiţiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acţiunii şi integrării europene în baza principiilor solidarităţii şi unităţii. Din dispoziţia ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la Bucureşti a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziţia României expusă mai sus şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale.”

”Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenţei unor relaţii diplomatice îndelungate, cu o tradiţie de peste 100 de ani, între ţările noastre, precum şi al cooperării bilaterale substanţiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României şi al doilea investitor străin pe piaţa românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional şi european, precum şi coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internaţional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm faţă de acuzaţiile exprimate de autorităţile austriece cu privire la aşa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmaţii care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea”, se precizează în comunicat.

MAE arată că va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii româneşti implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spaţiul Schengen, ca parte esenţială a consolidării securităţii interne a Uniunii Europene în ansamblul său.MAE reaminteşte că în toată această perioadă partea română a acţionat ferm, prin demersuri concrete şi complexe, reuşind cu succes înlăturarea obiecţiilor Regatului Ţărilor de Jos şi Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, aşa cum a fost clar menţionat de partea olandeză în cadrul reuniunii.

”MAE îşi exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum şi a partenerilor de cooperare din ţara noastră care au sprijinit demersul României”, mai scrie în comunicat.

sursa: ziare.com

Câte milioane de euro pierde economia României în fiecare an prin neintrarea în Schengen: Anunțul făcut de ministrul Economiei

Decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de 10 miliarde euro anual, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru, adăugând că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că tehnic vorbind noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. (…) Vorbim de o pierdere anuală. Vreau să vă spun că o decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. (…) Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp. Vă daţi seama că aceste sume care ar fi trebuit să intre în bugetul României sunt necesare. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuşi să-i să fie alocate României, pentru că economia, România, are nevoie de aceste fonduri„, a spus Spătaru.

El a subliniat că trebuie să mulţumim marii majorităţi a statelor care au înţeles că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen şi că, în aceste momente în care toate statele europene au dat dovadă de solidaritate atât în criza energetică, cât şi în conflictul care s-a stârnit la graniţele noastre, şi din punct de vedere economic toate statele europene ar trebui să dea dovadă de solidaritate, iar România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.

Totodată, ministrul Economiei a afirmat că a făcut apel către toţi ambasadorii şi către toate statele să analizeze intrarea României în Schengen din punct de vedere tehnic, conform condiţiilor care au fost stabilite pentru aderarea în Schengen, şi orice decizie „care ţine de emoţie sau de alte aspecte care nu au relevanţă pentru aderarea noastră în Spaţiul Schengen să fie lăsate deoparte„.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunţat joi, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen.

Comisarul pentru afaceri interne a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

„V-aş minţi dacă nu aş spune că sunt, de asemenea, dezamăgită şi cred să împărtăşesc această dezamăgire cu cetăţenii din România şi Bulgaria. Este rolul Comisiei să fie optimistă şi să facă paşii următori. Vom continua să facem acest lucru şi sunt convinsă că vom obţine aderarea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat şi aceasta va fi prioritatea mea„, a dat asigurări comisarul european pentru afaceri interne.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei.

sursa: stiripesurse.ro

De ce Olanda și Austria nu vor România în Spațiul Schengen? Explicațiile unui om de afaceri

Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj, a explicat care a fost motivul votului nefavorabil al Austriei pentru aderarea României la spațiul Schengen. 

”Haideți să ne imaginăm că firma Frohe Weihnachten GmbH din Munchen comandă lampioane de Crăciun la firma 快乐假期有限公司* din Shanghai.

Transportator este compania tailandeză บริษัท คาล์ม ซีส์ จำกัด**.

Care are două variante de transport maritim către două porturi, ambele situate în Spațiul Schengen, iar de acolo lampioanele merg pe transport rutier.

Varianta 1

1. Shanghai – Hamburg distanță maritimă 12.277 mile nautice, timp de navigație = 51,2 zile (ports.com)

2. Timp de descărcare în port = 12 zile (decembrie 2022)

3. Hamburg – Munchen distanță rutieră 776 km timp de condus 0,5 zile, la medie de 70 km/h (distanțe.ro)

4. Total = 63,7 zile

5. Cost pentru container = 8000 $

Varianta 2

1. Shanghai – Constanța distanță maritimă 9465 mile nautice, timp de navigație = 39,5 zile (ports.com)

2. Timp de descărcare în port = 4 zile (noiembrie 2022)

3. Constanța – Munchen distanță rutieră 1706 km timp de condus 1 zi, la medie de 70 km /h (distanțe.ro)

4. Total = 44,5 zile

5. Cost per container = 6400 $

Este lesne de înțeles ce va alege firma tailandeza: chiar dacă varianta 2, via Constanța, îi aduce mai puțini bani pe transport, va putea face trei ture, deci în valoare absolută va câștigă mai mult decât în varianta 1, via Hamburg.

Așadar, nimeni nu ne vrea în Schengen, Austria s-a „sacrificat” pentru România, iar Olanda pentru Bulgaria. Croația e inofensivă, fără porturi comerciale de gabarit, țară turistică fermecătoare, s-a filmat acolo Game of Thrones.

Restul scenariilor sunt, în marea majoritate, între departe de subiect către paranoide, România trebuia să între în spațiul Schengen cu mult înainte de război, înainte de criza utilităților, înainte de criza de materii prime și materiale.

Să nu spună nimeni că e mai complicat de atât, că nu e, nimic nu este mai puțin complicat decât banii.
Așadar, încercăm și la anul…”

* google translate engleză-chineză Happy Holidays Limited

** google translate engleză-tailandeza Calm Seas Limited