Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Conopida – sursă naturală de fibre şi vitamine: Cum se consumă și ce boli previne

Ziarul Unirea

Publicat

în

Corneliu Mureșan - Locale 2024

Denumirea sa ştiinţifică este Brassica oleracea şi, la fel ca ruda sa apropiată, varza, această legumă este originară din bazinul Mării Mediterane, unde cresc şi acum unele varietăţi ale sale, sălbatice.

Domesticirea conopidei a fost făcută acum aproximativ 3000 de ani, pe teritoriul actual al Turciei, iar de acolo s-a răspândit în întreaga Asie şi în Europa, unde a devenit aliment tradiţional. Mai puţin folosită în alimentaţie şi în terapie în Antichitate, conopida a fost pusă cel mai mult în valoare în Italia şi în Franţa, începând cu secolul al XVIII-lea.

De asemenea, în China şi în India, conopida a fost şi este intens folosită, în combinaţie cu diferite mirodenii, din această legumă fiind create adevărate feluri de mâncare-medicament, cum este „conopida cu şofrănel”, consumată în India, cu care se tratează cu o eficienţă incredibilă afecţiunile articulare, dar şi anumite forme ale bolii canceroase.

Ce fel de conopidă este recomandată în terapie

Conopida „clasică” este cea pe care o cunoaştem cu toţii din pieţele noastre: albă la culoare, cu diametrul de o palmă, cu un miros specific, uşor înţepător, datorat compuşilor pe bază de sulf, compuşi care sunt – se pare – un adevărat panaceu în materie de sănătate. Această conopidă va fi folosită în terapie. La polul opus se află conopidele-gigant, care vin din import, adesea învelite în folie, care au un gust şi un miros foarte slab şi care se păstrează nealterate cu săptămânile, datorită tratamentelor de conservare la care au fost supuse. Evident, conopida care a crescut accelerat cu chimicale, care a fost tratată şi conservată nu va avea un conţinut corespunzător de principii active şi, ca atare, nu va fi recomandată în terapie.

Cum consumăm conopida

*Conopida crudă. Este mai rar folosită în bucătăria noastră, deşi ar trebui să fie prezentă mai ales în salatele de crudităţi, alături de morcovi, de ţelină, de pătrunjel. Consumată crudă, în combinaţie cu alte legume, conopida este destul de agreabilă că gust şi are maximul proprietăţilor terapeutice.

*Conopida fiartă. Poate fi preparată atât la abur, cât şi fiartă într-o oală la foc iute, tăiată cât mai mărunt (eventual dată prin razătoare) pentru a reduce la minimum timpul de preparare termică. Toate studiile indică faptul că, pe măsură ce conopida este preparată termic mai mult, ea îşi pierde din proprietăţile terapeutice. Conopida fiartă rapid, însă, păstrează o proporţie impresionantă de vitamine şi de alte substanţe cu acţiune terapeutică.

*Conopida la cuptor sau gătită pane. Preparată astfel, conopida are o valoare terapeutică redusă. Din cauza deteriorării principiilor sale active, în urma expunerii îndelungate la temperaturi ridicate, ea îşi pierde bogăţia de vitamine, de enzime, de compuşi pe bază de sulf, cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele şi mineralele pe care le conţine devin mai dificil de asimilat de către organism.

*Conopida murată. Păstrează doar parţial vitaminele şi celelalte substanţe vindecătoare ale legumei proaspete, în schimb are conţinutul de minerale, de fibre alimentare intact şi, important, are substanţe care ajută la îmbunătăţirea digestiei, mai ales a digestiei grăsimilor şi a proteinelor.

Boli prevenite cu ajutorul conopidei

*Ischemia cardiacă şi infarctul miocardic – conopida conţine o substanţă numită alicină, prezentă şi în ceapă sau în usturoi, care previne formarea cheagurilor de sânge, împiedică oxidarea colesterolului pe artere şi scade tensiunea arterială. Ca atare, consumul regulat de conopidă scade riscul de îmbolnăvire de ischemie cardiacă şi scade, de asemenea, riscul de infarct.

*Artrita reumatoidă – puseele reumatice, care ne imobilizează articulaţiile şi le fac dureroase, pot fi ţinute la distanţă prin consumul zilnic de conopidă, fiartă sau crudă, care este foarte bogată în vitamina C. Aceasta vitamină este considerată printre cei mai puternici agenţi de prevenire a bolii reumatice. O porţie de conopida fiartă (adică 300 grame) consumată zilnic acoperă în proporţie de 130% necesarul zilnic de vitamina C.

Tratamente interne

Conopida, mai ales cea crudă, conţine anumite enzime cu nume extrem de complicate (glutation transferaza, glucuronozil transferaza etc.) care au o proprietate rară: dezintoxică rapid organismul. Ca atare, această legumă are o sferă extrem de vastă de aplicaţii medicale, din care le vom detalia doar pe cele mai importante:

*Colesterol şi trigliceride mărite – unii compuşi din conopidă împiedică transportul colesterolului cu densitate redusă (forma periculoasă a colesterolului) către vasele de sânge şi către ţesuturi. De asemenea, conopida împiedică formarea plăcilor de aterom şi sclerozarea pereţilor arterelor. Se recomandă consumul de conopidă fiartă sau sub formă de salată, câte 300 de grame zilnic, vreme de măcar trei zile pe săptămână.

*Obezitate, supraponderalitate – conopida este relativ săracă în calorii, bogată în fibre alimentare nedigerabile, în vitamine, în potasiu şi în alte minerale necesare în cura de slăbire. Ca atare, conopida crudă sau fiartă, fără a fi combinată cu grăsimi sau cu proteine, este un excelent aliment în regimurile supraponderalilor. Se consumă de 2-3 ori pe săptămână, câte 200-300 de grame de conopidă. Este un aliment care dă o senzaţie durabilă de saţietate, care are şi efecte de detoxifiere puternice, fiind indicat pentru curele de slăbire blânde, ţinute cu rigurozitate şi pe termene lungi, adică pentru singurele cure de slăbire care dau cu adevărat rezultate.

*Fragilitate osoasă – aproape jumătate din necesarul zilnic de vitamina K, esenţială pentru menţinerea sănătăţii sistemului osos, o găsim într-o porţie de 300 de grame de conopidă fiartă sau crudă. Mai mult, această cruciferă reglează activitatea hormonală, ajutând astfel la stoparea proceselor de dezasimilaţie a calciului din oase şi blocând osteoporoza.

*Adjuvant în hepatită de tip A, B, C – o substanţă conţinută de către conopidă, sulforafanul, stimulează puternic producerea în organism a unor enzime care joacă rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varză s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulară la nivelul ficatului sub acţiunea factorilor infecţioşi sau al celor chimici. Pentru a obţine aceste rezultate se recomandă consumul conopidei fierte sau sub formă de salată, de măcar 3 ori pe săptămână.

*Constipaţie – conopida conţine aşa-numitele fibre solubile, adică substanţe nedigerabile, care se amestecă foarte bine cu materiile reziduale din intestin, împingându-le afară asemeni unui piston. Mai mult, conopida murată conţine microorganisme care ajută la echilibrarea florei intestinale, combătând şi pe această cale constipaţia.

*Adjuvant în astm – datorită conţinutului ridicat de vitamina C, dar şi de substanţe cu efect antiinflamator şi antioxidant, conopida este un bun ajutor pentru bolnavii de astm. Ea diminuează intensitatea şi frecvenţa crizelor, previne apariţia modificărilor patologice la nivelul arborelui bronşic. În perioadele dificile, cum ar fi cele de polenizare sau cu stres psihic intens, se ţin cure de conopidă, timp în care se consumă, măcar de patru ori pe săptămână, această legumă.

*Infecţii respiratorii – conopida, chiar şi fiartă, este mai bogată în vitamina C decât portocalele, are puţine calorii şi multe substanţe cu efect antioxidant, conţine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomandă în mod special ca remediu pentru întărirea imunităţii. Se administrează proaspătă, sub formă de salată, câte 300-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infecţii respiratorii, pentru a susţine şi pentru a grăbi procesul vindecării. La persoanele care iau antibiotice de sinteză, se recomandă şi conopida sau varza murată, pentru restabilirea florei tubului digestiv şi pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

*Sarcină – acidul folic (vitamina B9) şi vitamina C, conţinute din abundenţă de conopidă, sunt esenţiale pentru fetus, în primele sale luni de formare. Mai mult, acest aliment ajută la întărirea imunităţii şi la menţinerea sănătăţii gravidei, fiind printre puţinele „medicamente” permise în perioada de sarcină. Ca atare, 2-3 porţii de conopidă pe săptămână sunt binevenite, în perioada gravidităţii, mai ales în primul trimestru de sarcină.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii

Ziarul Unirea

Publicat

în

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii La 18/30 aprilie 1848 a avut loc, la Blaj, în ciuda opoziţiei autorităţilor, o primă adunare reprezentativă a românilor, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, majoritatea ţărani, sub conducerea lui Avram Iancu, Papiu Ilarian, Ioan Buteanu […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea