Rămâi conectat

Ştirea zilei

Condamnări DEFINITIVE în dosarul Colectiv: 4 ani de închisoare pentru Piedone, între 6 ani și 11 ani de închisoare pentru patronii clubului

Publicat

în

Condamnări DEFINITIVE în dosarul Colectiv: 4 ani de închisoare pentru Piedone, între 6 ani și 11 ani de închisoare pentru patronii clubului

În cursul zilei de joi, judecătorii Curții de Apel București au pronunțat decizia finală în cazul dosarului Colectiv, după șase ani de procese. Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare.

Totodată, prin decizia de joi, instanța îi interzice lui Piedone, ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 ani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cea mai mare pedeapsă – 11 ani și 8 luni a primit unul dintre patronii clubului, Alin George Anastasescu.

Ceilalți doi patroni au fost condamnați la 8 ani de închisoare – Paul Gancea și șase ani și patru luni – Costin Mincu.

În primă instanță, judecătorii Tribunalului București au decis pedepse de până la 12 ani de închisoare cu executare. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. De anul trecut, Codul de Procedură Penală îi obligă pe judecători să motiveze pe larg soluția atunci când dau o decizie care vizează restrângerea libertăților inculpaților în dosare, așa cum e condamnarea la închisoare pe executare.

În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse „orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost „alterată” de corupţie, iar oameni au ars. „Nu vorbim de doi, ci de un cimitir”, au transmis anchetatorii.

Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ‘Colectiv’.

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul „Colectiv”, printre care şi Cristian Popescu-Piedone.

Pedepsele care au fost decise în primă instanță

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări:

  • Cristian Popescu-Piedone – 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv;
  • cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;
  • Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) – 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare;
  • pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise – 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani;
  • Cristian Niţă, director al firmei de artificii – 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare;
    George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa
  • respectării normelor PSI – câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
  • Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie – 8 ani de închisoare;
  • Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani;
  • Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

VIDEO| Actorul Ray Liotta a murit în somn în Republica Dominicană, unde se afla pentru filmările ultimului său proiect

Publicat

în

VIDEO| Actorul Ray Liotta a murit în somn în Republica Dominicană, unde se afla pentru filmările ultimului său proiect

Actorul Ray Liotta a murit în somn în Republica Dominicană, unde se afla pentru filmările ultimului său proiect, relatează The Guardian.

Conform reprezentantului său care a confirmat vestea pentru The Hollywood Reporter, actorul în vârstă de 67 de ani a murit în somn în Republica Dominicană în timp ce filma cel mai recent film al său, Dangerous Waters, alături de Saffron Burrows, relatează The Guardian.

Elit - Gustul Desăvârșit

Liotta s-a născut în New Jersey, la 18 decembrie 1954, şi a fost adoptat la vârsta de şase luni, după ce a fost abandonat într-un orfelinat. Cunoscut în special din filmul lui Martin Scorsese „Goodfellas”, Ray Liotta lasă în urmă o fiică, Karsen. Era logodit cu Jacy Nittolo. Primul rol de film al lui Liotta a fost în The Lonely Lady , în 1983.

Adevărata sa descoperire a fost în 1986, în filmul lui Jonathan Demme- Something Wild. Liotta a fost nominalizat la Globurile de Aur pentru rolul său din film la categoria „Cel mai bun actor în rol secundar”.

Cariera sa cinematografică a durat timp de patru decenii. Pe lângă rolul său din „Goodfellas”, Liotta s-a bucurat şi de alte interpretări care au avut succes precum „Cop Land” şi „Field of Dreams”.

În ultimii ani, a revenit, apărând în proiecte precum Sopranos şi filmul lui Noah Baumbach, Marriage Story.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

Publicat

în

Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

APA CTTA SA ALBA a anunțat astăzi, 26 mai 2022, semnarea unui contract de asociere în vederea realizării a două stații de epurare și alte două stații de tratare a apei pe arealul județului Alba.

La sediul Operatorului regional din Alba Iulia, in 26.05.2022, APA CTTA SA ALBA a semnat cu Asocierea DIMEX-2000 COMPANY-IMSAT SA., contractul de lucrari AB3-CL7. STATII DE EPURARE APA UZATA ABRUD, BAIA DE ARIES SI REABILITARE STATII DE TRATARE APA POTABILA ZLATNA SI MIHOIESTI, din cadrul proiectului major, cofinanțat din Fondul de Coeziune in cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), 2014-2020 . în valoare 46.147.454,02 lei, fără TVA, cu o durata de execuție de 35 luni de la data ordinului de incepere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor

Elit - Gustul Desăvârșit

Activitatile vizeaza implementarea corespunzatoare a contractului de lucrari conform cerintelor Caietului de Sarcini, astfel:

STAȚIA DE EPURARE ABRUD
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din Aglomerarea Abrud și cu capacitatea 5200 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE EPURARE BAIA DE ARIEȘ
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din aglomerarea Baia de Arieș și cu capacitatea 2500 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE ZLATNA
-Se va realiza o stație de tratare nouă în incinta stației existente, care va deservi populația SZA Zlatna. STAP va asigura un debit de apă tratată de cca. 25 l/s. Stația va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE MIHOIEȘTI
-Stația existentă se va reabilita, prin înlocuirea unor obiecte tehnologice sau prin modernizarea unor obiecte existente. Stația va deservi populația din SZA Apuseni și va asigura un debit de apă tratată de cca. 66 l/s. Stația de tratare va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri

Sursele de finanțare și valorile fiecărei surse, din cadrul acestui contract sunt:

– finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 35.085.909,29 lei, fără TVA,
– bugetul de stat în valoare de 5.367.410,38 lei, fără TVA,
– bugetul local în valoare de 825.577,95 lei, fără TVA, şi
– contribuţia societații Apa CTTA SA ALBA în valoare de 4.868.556,40 lei, fără TVA.

Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014 – 2020


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Publicat

în

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Ceremonia de absolvire a Promoției anului 2022, la 103 ani de tradiție în învățămant a Colegiului ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a avut loc joi, 26 mai 2022, în Cetatea Alba Carolina, Piața Cetății din Alba Iulia.

Festivitatea, ce marchează un sfârșit și totodată un început pentru tânăra generație absolventă, a debutat cu intonarea imnului național de stat al României și a continuat cu Gaudeamus igitur vechi cântec studenţesc german, compus în latineşte şi care, popularizat prin diferite piese de teatru, operete, lucrări simfonice şi chiar o operă, a fost îmbrăţişat de facto ca imn al studenţilor, iar în acest caz – cel mai probabil viitor studenți și făuritori ai propriului viitor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Emoțiile au fost prezente în ochii părinților, a absolvenților, dar și a pilonului de rezistență al instituției de învătământ – directorul Valer Cerbu – în a cărui discurs s-a putut simți un amalgam de tristețe, datorită despărțirii, dar și de bucurie și mândrie insuflată de perspectiva viitorului, în care absolvenții au pășit.

ISTORICUL Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia:

„Ideea se pare că a prins contur după conferinţa profesorilor români din 2 decembrie 1918 şi s-a consolidat după 3 ianuarie 1919 când Consiliul Dirigent a hotărât preluarea şcolilor, cu întregul lor inventar, prin delegaţii desemnaţi de către prefecţii judeţelor.

Ziua în care s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor liceului care avea să primească numele simbolic de „Mihai Viteazul” este considerată luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, printr-un serviciu divin oficiat la cele două biserici protopopeşti din oraş (ortodoxă şi greco-catolică) în prezenţa elevilor, profesorilor, oficialităţilor şi părinţilor.

În aceeaşi zi s-au instalat în funcţie şi primele cadrele didactice. Liceul de Stat „Mihai Viteazul” era de băieţi. Fetele erau primite numai ca particulare. Iniţial, liceul a funcţionat cu patru clase (127 elevi ordinari şi 45 particulari dintre care 37 fete) în localul fostei Şcoli Civile de Stat Maghiare.

În anul şcolar următor 1919/1920 s-au pus bazele bibliotecilor pentru profesori şi, separat pentru elevi şi se editează primul anuar al liceului.

La 25 iunie 1922 liceul este vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu, care, impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă dar şi de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local.

Mai apoi, Parlamentul României votează, în acest scop, suma de 25 milioane lei, astfel că lucrările la noul local (clădirea actuală) încep în aprilie 1923 pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 m) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul. În următorii anii s-a continuat editarea anuarelor, a revistei de ştiinţă şi literatură „Gând tineresc” s-au îmbogăţit colecţiile bibliotecii, muzeului de istorie şi arheologie (în anul 1924 liceul a contribuit cu o colecţie de puşti, pistoale, săbii şi lănci la înfiinţarea muzeului memorial Avram Iancu, de la Vidra de Sus), de ştiinţe naturale, în curtea liceului a fost creată o mică grădină botanică. Au activat Societăţi de lectură: „George Coşbuc” „Ion Creangă”, Societatea muzicală „Iacob Mureşianu”, Clubul sportiv „Mihai Viteazul”, Societatea de Gimnastică şi Sport, Societăţi religioase „Lumina”, „Sfântul Gheorghe”a elevilor ortodoxi şi „Sfânta Maria”, „Sfântul Dumiru” a elevilor greco-catolici, Societatea de Cruce Roşie.
Deşi lucrările la noul local debutează în 1923 finalizarea construcţiei s-a realizat abia în 1940, astfel că începând cu anul şcolar 1940/1941 la 7 noiembrie debutează cursurile în actuala clădire.

Situaţia politică şi socială se agravează în următorii ani, influenţând negativ procesul de învăţământ. În anul şcolar 1944/1945, judeţul devine teatru de război iar liceul este evacuat, el fiind transformat în spital militar sovietic.

Din anul şcolar 1945/1946 liceul îşi reia cursurile în clădirea proprie. Începând cu acelaşi an şcolar apar primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului dr. Petru Groza.

În următorii ani are loc curăţirea aparatului didactic de elementele „necorespunzătoare”, politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene.

În anul şcolar 1956/1957 liceului i se schimbă denumirea în Şcoala Medie Mixtă nr.1 iar la 1 septembrie 1960 se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete).

Astfel că se va renunţa la denumirea de Şcoală Medie şi se va reveni la cea de liceu – Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.

Din anul şcolar 1977/1978 titulatura şcolii se schimbă devenind Liceul de matematică- fizică „Horea Cloşca şi Crişan” iar la data de 28 februarie 1999 liceului i se atribuie denumirea de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”.

Cu toate schimbările şi transformările din domeniul politic, social, economic, educativ , o constantă se poate urmări în evoluţia de 92 ani ai şcolii şi anume că încă de la înfiinţare liceul s-a impus în peisajul alba-iulian ca un principal focar de cultură şi civilizaţie, el fiind pentru toate cele 91 de promoţii un loc care le-a oferit şansa cunoaşterii şi consolidării de concepte precum libertatea, toleranţa, corectitudinea, adevărul, unde au învăţat să treacă de la tradiţie la inovaţie , să aibă libertatea de a alege, de a nu copia, de a nu mima.

Drept urmare, întreaga activitate a cadrelor didactice s-a subordonat principiului că şcoala este pentru elevi un loc pentru muncă dar şi pentru viaţă, pentru a descoperi lucruri noi, a lega prietenii, a elabora proiecte, unele cu implicaţii extrem de profunde pentru viitor, pentru a primii şi a-şi asuma responsabilităţi.

Specificul liceului este dat în primul rând de climatul de învăţare şi de învăţământul de performanţă pe care urmăresc să-l realizeze cu consecvenţă şi profesorii şi elevii, rezultatele confirmând un evident progres, ceea ce conferă prestigiu acestui colegiu.

Eficienţa activităţii desfăşurată de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia poate fi măsurată prin aportul generaţiilor de absolvenţi care lansate în viaţă an de an, au devenit personalităţi de marcă în diferite domenii de activitate, au înălţat valorile spirituale, ştiinţifice, morale, artistice, tehnice, pentru promovarea libertăţii, a binelui, a utilului, a frumosului şi a adevărului.

Toate acestea dovedesc importanţa şi rolul acestei instituţii şcolare în viaţa comunităţii locale, naţionale şi chiar internaţionale. Drept urmare misiunea colegiului nostru, conturată în timp, este de forma cetăţeni activi, conştienţi de propria lor identitate în contextul local, naţional, european.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare