Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

În contextul freneziei iscată de pastilele de iod, medicul Mihai Dragutescu a dat mai multe explicații despre modul în care funcționează acestea.

„Este evident că orice lucru care trezește suspiciuni, în România se dezbate pentru că românul nu are încredere în autorități. În legătură cu prezența pastilelor cu iod și administrarea lor, acesta este un subiect care ar trebui dezbătut de adevărații specialiști. Iodul din norul toxic este unul dintre elementele care circulă cel mai mult și atunci singurul tratament pe care îl ai este să înghiți niște iod care să îți blocheze necesarul de iod în tiroidă, evitând astfel un cancer de tiroidă.

Acesta este mecanismul. Dar mulți dintre ei nu știu despre ce este vorba. Acest iod pe care îl înghit copiii sau tinerii până în 40 de ani, poate să blocheze tiroida, iar asta înseamnă că iodul radioactiv cu care te-ai întâlni ipotetic în aerul atmosferic, nu mai are unde să se ducă, adică nu îl mai atragi. Pe de altă parte, consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”, a precizat acesta.
Întrebat de ce s-a făcut atâta tevatură la nivel de spitale, medici de familie și Ministerul Sănătății, acesta a spus că:

„Probabil pentru că acest lucru spus la televizor a speriat oarecum populația care dă năvală la medicul de familie, medicul de familie își ocupă timpul cu eliberat de rețete pentru niște pastile cu iod și îi aglomerează programul.

Dar cred că și lucrul acesta va dura o perioadă limitată, o săptămână – două. Deci, cred că va fi o problemă pe termen scurt. Eu cred că aceste pastile ar fi trebuit eliberate pur și simplu chiar prin intermediul școlilor sau al medicului de familie, fără programări și alte lucruri de genul acesta”, conform psnews.ro

Sursa: bugetul.ro

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Executivul de la București a adoptat în ședinţa de Guvern din 10 august 2022, Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2022-2023.

Ministrul Petre Daea a afirmat că Programul pentru şcoli al României este menit să creeze obiceiuri alimentare sănătoase şi să încurajeze creşterea consumului de produse locale în rândul copiilor. Acesta este construit în jurul a două componente: distribuţia de fructe, legume proaspete, lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, produse de panificaţie, precum şi aplicarea unor măsuri educative aferente, cum ar fi vizite la ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, staţiuni de cercetare, expoziţii, târguri; concursuri tematice, degustarea, organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii; zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, utilizare de materiale didactice/educative).

Distribuţia săptămânală cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Bugetul alocat implementării Programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2022-2023, în valoare de 562.850.883 lei, echivalentul a 113.730.224,89 euro, destinat unui număr de 1.885.225 copii din România. În acest an, printre beneficiarii Programului se va regăsi şi un număr de 2.648 copii din Ucraina. Fondurile provin din tr-un ajutor financiar din partea Uniunii – 85.896.139 lei (17.356.262 euro) şi un ajutor financiar naţional de 476.954.744 lei lei (96.373.963 euro).

Suma de 562.850.883 lei se va utiliza după cum urmează: 862.755 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 768.422 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 382.849 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat; 321.936,61 lei, pentru evaluarea programului.

Potrivit reglementărilor europene, până în luna martie 2023, România va transmite CE un raport de evaluare al programului derulat pentru perioada 2017-2022.

Sursa: zf.ro

14 august 1916, România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei. Proclamațiile regelui Ferdinand către soldații români

În data de 14 august 1916, ora 9 seara, după doi ani de neutralitate, România intra în Primul Război Mondial. În aceeași zi, erau publicate în Monitorul Oficial Ordinul de mobilizare al armatei române, Legea pentru declararea stării de asediu.

În numărul următor al monitorului, românii erau informați că la 14 august 1914 „guvernul Imperial și Regal al Austro-Ungariei” a fost anunțat de către ministrul plenipotențiar al României în Viena, Edgar Mavrocordato, că „cu începere de la 14/27 august 1916, ora 9 seara, România se găsește în stare de război cu Austro-Ungaria”. Erau publicate și proclamațiile regelui Ferdinand către români și soldați.

În acestea erau precizate câteva dintre motivele intrării Regatului Român în prima conflagrație mondială: „unirea Româniilor de pe cele două părți ale Carpaților”, eliberarea „de sub stăpânirea străină pe frații noștri de peste munți și din plaiurile Bucovinei”. Soldaților români, descriși drept „vrednici urmași ai ostașilor cari au învins la Răsboieni, la Călugăreni și la Plevna”, li se cerea să se arate „demni de gloria străbună”. Regele le spunea că „o luptă aprigă vă așteaptă. Cu bărbăție să îi îndurăm însă greutățile și cu ajutorul lui Dumnezeu isbânda va fi a noastră”.
I. G. Duca, ministrul Cultelor și Instrucțiunii în guvernul Ion I. C. Brătianu, transmitea o telegramă directorilor de școală prin care le cerea să-i convoace pe toți „școlarii” care se aflau în comună pentru a li se comunica „însemnătatea ceasului ce trăiesc”.

„Armata română a fost mobilizată. Răsboiul în care pornește e răsboiul de desrobire și de întregire a neamului. Ea pleacă să înfăptuiască visul nostru de veacuri, speranța cu care înaintașii noștri au trăit și au putut birui urgia vremurilor. Deși școlarii sunt în vacanță, clipa aceasta e prea hotărîtoare ca să nu se pătrundă cu toții de măreția ei și ca în toată vieața lor să nu-i păstreze amintirea neștearsă. De aceea vă rugăm ca de urgență să adunați pe toți elevii școalei d-voastre, pe cari îi veți putea găsi în localitate și să le arătați însemnătatea ceasului ce trăiesc.

Să le spuneți că România intră în luptă pentru a pune capăt suferințelor de veacuri ale fraților noștri de peste munți și din Bucovina, pentru a le reda putința ca într’o Românie liberă și întregită să se desvolte în pace. Să-i faceți să priceapă bine că răsboindu-ne pentru o cauză dreaptă alături de marile popoare, cari apără și ele principiul naționalităților, România are nevoie de ajutorul tuturor fiilor ei și că și dânșii trebuie să contribuie în marginile puterilor lor la sforțarea care va asigura națiunii isbânda așteptată. […]. În fine, veți veghia ca, pe cît se poate, școlile în corpore și cu drapelurile lor să asiste la plecarea trupelor și să salute pe cei cu atâta avânt pornesc sub conducerea Regelui Nostru, care și-a însușit toate aspirațiunile neamului, că să lupte pentru gloria și mărirea patriei”.

Mitropoliții și episcopii erau rugați printr-o altă telegramă a lui I. G. Duca „să ia imediat măsuri ca pretutindeni preoții să binecuvânteze pe cei ce cu atâta având pleacă să jertfească pentru mărirea neamului” și „să se facă în toate bisericile […] cuvenitele rugăciuni pentru isbânda oștilor Române”.

Intrarea României în război a avut și alte consecințe, printre care interzicerea oricărei forme
de comerț a supușilor acelor state cu care România se afla în război și chiar sechestrarea întreprinderilor deținute de ei în regat. Astfel, se preciza că din momentul declarației de război transmisă Austro-Ungariei era interzisă „pe teritoriul regatului” „orice operațiune comercială cu supușii sau casele comerciale și industriale, aparținând Statelor cu cari România s-ar găsi în stare de război sau ai oricărui alt Stat, afară de cele neu
tre sau aliate României”. Bunurile mobile sau imobile, întreprinderile comerciale, industriale și agricole ale supușilor germani, austro-ungari, bulgari sau turci erau sechestrate de parchete.

În afară de acesta, tot ca o măsură de precauție, supușii de sex bărbătesc erau internați în lagăre speciale amenajate pe toata durata războiului. Astfel, în decizia ministrului de Interne V. G. Morțun din 14 august 1916 se arătau cine erau cei care urmau să fie internați. Documentul menționa că toți „bărbații dela vârsta de 16 ani în sus, suspuși ai Statelor cu cari ne găsim în stare de răsboi, vor fi internați […] în județul Ialomița, în localități anume desemnate în acest scop”[8]. În document se precizau atât modul în care avea să se producă internarea lor, „prin îngrijirea autorităților polițienești și jandarmi rurali, în fiecare localitate, sub conducerea și privegherea prefecților de poliție și de județ și a direcțiunii poliției și siguranței generale”, cât și drepturile și obligațiile acestora.

Internații puteau lua cu „dânșii” maxim „40 kgr bagaj pentru o persoană”, „hrana pentru 5 zile” și „serviciul de masă strict necesar”. Ei aveau obligația de a se prezenta zilnic la poliție. Dispoziția nu se aplica celor bolnavi care nu puteau fi transportați. Se menționa că aceștia „vor fi lăsați pe loc pe tot timpul ce va fi desemnat de medic”. Internații urmau să se hrănească „pe propria lor socoteală”. În cazul celor care nu aveau această posibilitate se arăta că „li se va căuta de lucru, iar la rest[ul] li se va procura mijloace de hrană în contul Statului”. Statul român își asuma astfel obligația să le asigure condițiile minime de existență. Totodată, pentru a preveni eventualele forme de abuz sau tratament discreționar, autoritățile polițienești erau instruite să se comporte cu ei conform „rangului și pozițiunii lor sociale”. Internarea lor, confiscarea bunurilor (i)mobile și sechestrarea întreprinderilor comerciale de orice tip pe care o aveau în România nu a fost caracteristică doar statului român. Măsuri similare au adoptat și statele cu care Regatul se afla în război.
Lectura Monitorului Oficial permite și identificarea unor știri despre război destinate românilor. Astfel, prin Comunicatul Oficial nr. 1 erau transmise și primele informații despre mersul războiului:

„București, 15 august
Comunicat oficial din 15 august 1916

Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 August și-și urmează cursul. Declarația de răsboi contra Austro-Ungariei a fost emisă în seara de 14 August, la ora 9, la Viena. În noaptea de 14/15 august trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungară. Trupele aliate imperiale ruse au început a trece în Dobrogea, fiind primite cu entuziasm de populație. Unități din flota rusă au sosit la Constanța unde concură la apărarea coastei Mărei Negre. Vase de răsboi și baterii Austro-Ungare au tras focuri asupra orașelor Vârciorova, Turnu-Severin și Giurgiu”.
Într-un alt comunicat se preciza că în noaptea de 15/16 august, „un Zepelin și un aeroplan au aruncat bombe asupra Bucureștilor fără a cauza pagube”. La o săptămână de la intrarea României în război erau comunicate numele ofițerilor morți:

„ Morți:
Locotenent-colonel Poenaru Bordea G., regimentul Muscel No. 30.
Locotenentul Macarie N., Regimentul Ștefan-cel-Mare No. 13.
Sublocotenentul Erceanu N., regimentul 57 infanterie.
Sublocotenentul Bălănescu Alexandru, regimentul Dolj No. 1.
Sublocotenentul Pantzu I. Paul, regimentul 58 infanterie.
Sublocotenentul Constantin Gheorghe, regimentul Muscel No. 30.
107 oameni de trupă, al căror nume se va publica ulterior. […]”.
În Monitorul Oficial nu apăreau doar știri care priveau statul român și operațiunile Armatei regale, ci și măsuri luate de aliații României. Spre sfârșitul lunii august, se publica și o măsură adoptată de Armata imperială rusă: minarea unor zone „din considerațiuni militare”. Armata rusă declina orice responsabilitate pentru eventualele accidente ce vor avea loc după comunicarea oficială a acestei măsuri.
„Ministerul Afacerilor Străine

Se aduce la cunoștința generală că, din considerațiuni de ordin militar, guvernul Rusiei a dispus așezarea de mine în zona următoare: la răsărit de coasta suedeză, la o distanță de 3 mile marine, începând dela 59º 52’ nord, până la 59º 40’ sud. Guvernul imperial își declină orice răspundere pentru accidentele ce s’a întâmpla bastimentelor cari ar intra în zona sus indicată cu începere dela 18/31 August 1916”.