Gabriel Pleșa va candida pentru încă un mandat la Primăria Alba Iulia: „Nu poți face totul în patru ani”

Mai este până la următoarele alegeri, dar rândurile încep să se strângă prin partidele politice. Edilul Gabriel Pleșa a anunțat, într-o emisiune la Radio Unirea FM, că va candida pentru încă un mandat la Primăria municipiului Alba Iulia.

„Pentru un nou mandat, dacă sunt sănătos, da și nu am niciun fel de problemă, eu orice demers democratic îl privesc cu seninătate și așa cum trebuie privit. Nu am nicio teamă, eu cred că voi ieși în fața alegătorilor de atunci, repet, totul depinde dacă sănătatea îmi va permite. Dar nu mai mult de un mandat și am făcut această declarație și v-o fac și dumneavoastră.

De ce? Pentru a putea să-mi duc la îndeplinire tot ceea ce îmi doresc pentru acest oraș. Nu poți face totul în patru ani, nu poți să reformezi în interior, nu poți să determini o schimbare majoră așa cum am promis albaiulienilor. Ai nevoie de timp și cred că de lucrurile astea toată lumea își dă seama. Întotdeauna am fost partizanul acestei chestiuni și o spun încă o dată răspicat: dacă după anii 90 aveam înțelepciunea să aplicăm cumva sistemul american cu maxim două mandate de la președinte, la aleși locali, cred că eram cu mulți pași înainte deoarece clasa politică s-ar fi primenit natural.

CITEȘTE ȘI: Ce spune primarul municipiului Alba Iulia despre creșterea salariilor aleșilor: Cât va lua în mână edilul după majorare

Nu înseamnă că un edil bun sau un președinte de consiliu județean, după două mandate, nu va mai putea să se implice pentru binele cetățeanului. Da, se poate duce în parlament, se poate duce în altă funcție, poate să fie util societății și comunității, dar eu cred că reglementarea era binevenită cu două mandate. De ce acest lucru? Pentru că vrând, nevrând, în această funcție intervine uzura și niciodată nu o să mai poți fi la 60 sau 70 de ani cum ai fost la 40, 50 de ani”, a precizat Gabriel Pleșa.

În ceea ce privește candidatura din partea aceluiași partid din care face parte, respectiv USR, acesta a precizat:

„Aici chiar mi-e greu să fac anumite comentarii pentru că vom vedea cum evoluează lucrurile. Sigur, eu îmi doresc și o majoritate în Consiliul Local pentru că acum am o majoritate împreună cu PNL, de care nu mă pot plânge, funcționează de aproape doi ani. Deși au fost câteva proiecte de hotărâre, nu multe, e adevărat, în care nu am putut să întrunesc această majoritate, dar nu mi-e ușor.

CITEȘTE ȘI: Gabriel Pleșa: „Înainte să ocup eu funcția de primar, au fost luate unele decizii greșite, care au generat întârzieri foarte mari”

Cheltuiesc foarte multă energie pentru discuții cu toți consilierii locali și pentru a-i convinge că proiectele propuse de mine trebuie să prindă contur. E mai simplu să ai o majoritate simplă prin care să-ți fie mai ușor puțin prin zona asta legislativă. Tocmai de aceea sunt multe argumente pro și contra.

Nu am crezut niciodată că voi fi și la un alt partid politic decât acolo unde am fost și m-am dus cu sufletul, dar nu fac deocamdată aceste declarații. Sunt aici deocamdată, reprezint USR-ul și eu cred că așa puțini câți suntem, facem totuși notă distinctă față de ceea ce a fost, ca mentalitate și ca opțiune. (…)

O să vedem contextul și chiar și oferta politică, eu rămân omul albaiulienilor, pentru asta am candidat, pentru orașul meu, nu pentru a aduce o funcție în plus sau în minus unui partid.

Da, sunt un om cu vederi de centru dreapta, am rămas în sfera de centru dreapta, vin din mediul privat și sigur niciodată nu voi renunța la aceste valori, adică niciodată nu o să mă vedeți candidatul unui partid de stânga pentru că eu cred în valorile liberale, în valorile de centru dreapta”.

Comisarul Elisa Ferreira, premierul Nicolae Ciucă și alți membri ai guvernului se vor afla la Alba Iulia, pentru o ceremonie desfășurată, la fel ca de atâtea alte ori în trecut, în Sala Unirii. Un moment cu adevărat important pentru România, semnarea Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, se va întâmpla exact în inima ei, în orașul care, pot spune, a avut întotdeauna un cuvânt greu în privința fondurilor europene. Și asta pentru că am avut de partea noastră seriozitatea, echipa și știința de a face lucrurile să se întâmple!

Nu cred că exista un loc mai bun pentru semnarea acestui acord de parteneriat. Dincolo de miza financiară uriașă pentru România, e un moment cu o încărcătură simbolică profundă. În toți anii în care am fost primarul acestui oraș am repetat, la nesfârșit, că banii europeni sunt cheia cu care vom deschide uși, că vom face pionierat și că realizările vor rămâne pentru generații, de-acum încolo. Și, după cum bine se vede, am avut dreptate! Atenție la ce voi spune, pentru că pe unii plutași i-a luat, din nou, valul promisiunilor și fac pomenire la „noul val de finanțări” când ei erau, de fapt, oamenii de veto ai consiliului local și se opuneau oricărui prilej de finanțare propus de echipa de facto. O echipă care a adus și lăsat noii administrații proiecte de peste 87 de milioane de euro. Aveți aici, Contracte Finanțare Alba Iulia, cea mai credibilă sursă de informare, sub monitorizarea pertinentă a Directoratului General pentru Politici Urbane și Regionale, care confirmă data și sumele la care zecile de milioane de euro au fost pregătite și pentru ce.

Revenind la evenimentul de la Alba Iulia, sunt optimist-rezervat și îmi doresc ca lucrurile să meargă în direcția potrivită, după gestul semnării acordului, cu proiecte europene de care e atâta nevoie. O mai spun, încă o dată: Europa ne dă, însă nu ne bagă și-n traistă. Pentru a avea rezultate și a folosi, așa cum trebuie, banii UE avem mare nevoie de resursă umană valoroasă și seriozitate dusă la extrem. Suntem într-un moment în care avem un singur „glonț” și o singură șansă de a ne atinge ținta. Iar un eșec echivalează cu un dezastru. Cadrul politicii de coeziune ce vizează România, unul dintre cele mai vechi și mai importante sisteme de finanțare din UE, include domenii de unde românii au așteptări mari. Sănătate, transport sustenabil, piața muncii și incluziunea socială, economie verde, digitalizare sunt câteva dintre liniile ce aduc țării noastre peste 31 de miliarde de euro.

Alba Iulia are, la rândul ei șansa de a profita de acest sistem multianual de finanțare. Dacă lucrurile vor fi privite ca o șansă de a aduce și mai mulți bani, nu ca o plasă de siguranță pentru a refinanța ceea ce nu s-a făcut în actuala alocare, cu finalizare în 2023. Personal, nu sunt obișnuit și nici nu mai e cazul să se aștepte cineva că mă voi consola cu o mentalitate de genul „nu se poate”. Da, simbolic, e important că acest acord se semnează la Alba Iulia, dar Alba Iulia trebuie să rămână, pe mai departe, un simbol al acestei țări și mai ales a dezvoltării cu bani europeni. Asta îmi doresc și asta aștept să se întâmple, prin muncă și rezultate nu baliverne sfruntate!

Mircea Hava europarlamentar PNL

Membru EPP

România are GAZ pentru iarnă: Prețul este unul exorbitant în comparație cu anii anteriori

Țara noastră și-a asigurat stocul de gaze de până la 85% din capacitatea totală. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat cifrele de achiziție care sunt de aproape 10 ori mai mari față de cele de anul trecut.

La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%.

Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi, scrie Ziarul Financiar, informează Mediafax.

Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna iulie importurile de gaze s-au făcut la preţul istoric de 1.592 de dolari/mia de metri cubi. Doar pentru comparaţie, în aceeaşi lună a anului trecut importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi. Mai departe, datele de la CEGH, bursa de gaze de la Viena, unde se stabileşte de fapt cotaţia gazului la nivel european, gazul pentru această iarnă a ajuns la peste 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.

„O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie, problemele de aprovizionare şi poate conduce la întreruperi de energie, precum şi preţuri şi mai mari“, spune Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România.

Pe de altă parte, la finalul săptămânii trecute, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat după reuniunea extraordinară a Consiliului European că România încă îşi doreşte decuplarea preţului gazului de cel al producţiei de energie, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea designului pieţei de energie. Până la redesignul pieţei, între 1 decembrie şi finalul lunii martie 2023 România trebuie să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf.

„România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat ministrul. În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 si dimineata, intervalul 8-10. Până la închiderea ediţiei, nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România este oricum obligată să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie a scăzut cu 5%. Nici de la nivel european şi nici pe plan local nu s-a comunicat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf.

O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro, excepţie făcând producătorii de energie pe bază de gaz natural.

„Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică“, a mai precizat Virgil Popescu. Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

Sursă: stiripesurse.ro