Șoferii condamnați pentru ucidere din culpă, FĂRĂ permis pentru CINCI ani: Amendamentul a trecut de Senat

Potrivit unui amendament admis la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, o persoană care a fost condamnată pentru o infracţiune comisă ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie şi care a avut ca rezultat decesul victimei se va putea prezenta la examenul pentru obţinerea permisului de conducere doar după cinci ani de la data executării pedepsei.

„A crescut de 10 ori perioada interdicţiei de a mai obţine permis auto pentru cei care se urcă băuţi, drogaţi sau fără carnet la volan şi ucid oameni pe şosele. Am propus şi colegii au fost de acord, astăzi, în Senat, votând cu 105 voturi ‘pentru’ din 106, un amendament la un proiect legislativ de modificare a Codului rutier, prin care persoanele condamnate pentru ucidere din culpă, comisă sub influenţa alcoolului sau drogurilor ori fără permis auto să aibă interdicţia de a obţine din nou dreptul de a conduce timp de cinci ani după executarea pedepsei. Acesta este termenul maxim prevăzut de Codul penal pentru măsuri complementare.

Acest amendament vine în continuarea şi în completarea proiectului legislativ cunoscut sub denumirea de Legea Anastasia, provenită de la numele unui copil ucis pe drumurile publice de o persoană care a condus fără a avea acest drept. Să nu uităm că, de cinci ani încoace, România se află în continuare pe locul întâi în Europa la numărul de accidente rutiere mortale, iar multe dintre acestea fac obiectul modificărilor legislative propuse acum”, a precizat senatorul PSD Robert Cazanciuc, într-o postare pe Facebook.

Prin amendamentele admise se urmăreşte ca pentru infracţiunea care a avut ca rezultat uciderea unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie, condamnatul se va putea prezenta la examen doar după trecerea unui termen de 5 ani de la data executării pedepsei în regim de privare de libertate sau de la data expirării termenului de supraveghere stabilit de instanţă, având în vedere gravitatea faptei pentru care a fost condamnat.
Interdicție și pentru cei care conduc fără permis și provoacă accidente

O altă modificare adusă proiectului legislativ la comisiile de specialitate prevede că persoana care nu deţine permis de conducere şi a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune care a avut ca rezultat vătămarea corporală a cuiva, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie, precum şi persoana al cărei permis de conducere a fost anulat în condiţiile legii au dreptul de a se prezenta la examenul pentru obţinerea permisului de conducere dacă a intervenit una dintre situaţiile următoare: au trecut şase luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate; dacă a trecut un an de la data graţierii totale ori a restului de pedeapsă, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau de la data împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei; dacă a intervenit amnistia sau reabilitarea, notează Agerpres.

Ordonanţa de Guvern nr.11/2023 are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ, fiind vizate, în principal, următoarele domenii: evidenţa vehiculelor înregistrate, condiţiile privind participarea şi desfăşurarea examenului pentru obţinerea permisului de conducere, competenţa privind eliberarea permisului de conducere internaţional, constatarea şi sancţionarea unor contravenţii, precum şi aplicarea unor sancţiuni contravenţionale complementare şi al unor măsuri tehnico-administrative, conform raportului comun de admitere, întocmit de comisiile de specialitate.

Proiectul de lege va fi dezbătut şi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional în aceste caz.

Sursa: stiripesurse.ro

Există riscul unei crize financiare în România, după problemele de la Silicon Valley Bank și Credit Suisse Bank? Bogdan Chirieac: ”La noi norocul e Mugur Isărescu”

Credit Suisse Bank, una dintre cele mai mari bănci din Elveția, este în pericol. Asta după ce acțiunile băncii au scăzut cu 30% în această săptămână. Banca a luat urgent un împrumut de 50 de miliarde de franci de la Banca Națională a Elveției, însă economiștii se tem că o eventuală prăbușire a băncii ar provoca o criză mondială, precum cea din 2008, după ce și Silicon Valley Bank a intrat în faliment.

Bogdan Chirieac: La noi norocul e Mugur Isărescu

Analistul politic Bogdan Chirieac a vorbit despre acest subiect, afirmând că sistemul bancar din România se află în siguranță deocamdată.

„La noi norocul e Mugur Isărescu. Sistemul bancar în România este destul de solid și îl avem pe Mugur Isărescu. Vă dați seama, ce să negociezi cu Mugur Isărescu, care stă la masă cu cei mai mari din lume în domeniul finanțelor? Nu se pune problema. Deci România este save, dar apropo de sistemul american, este save pentru că Jonathan Elon cu Federal Reserve a dat 299 de miliarde de dolari împrumut sistemului bancar american până vineri și s-ar putea să continue. Deci America are această capacitate extraordinară să dea dolari cât e nevoie.

Și Credit Suisse Bank a primit 50 de miliarde de franci de la Banca Elvețiană Centrală deoarece elvețienii, sigur, dau franci elvețieni. Pot și se susțin, urmează să îi preia UBS, am înțeles că presa internațională scrie că weekendul acesta s-a negociat la greu și a rămas că UBS a cerut o garanție de la guvernul federal elvețian de 6 miliarde de franci elvețieni și ar putea să o preia mâine dimineață și să încheie lucrul acesta, dar vedeți că s-a trecut de la dobândă 0 la dobândă de 7-8% în euro și în felul acesta băncile aveau pe obligațiuni chiar pe poziții care nu sunt riscante în mod normal, erau la termen pe 5-10 ani cu 0,75% dobândă pe an, lumea și-a retras banii ca să-i pună cu dobândă mare și au rămas băncile fără lichidități, acesta este adevărul„, a declarat Bogdan Chirieac.

Voucherele de vacanță pentru angajații de la privat au undă verde de la șefia Senatului

Salariat este și cel care lucrează în sistemul bugetar, dar și cel care își desfășoară activitatea în sistemul privat, afirmă Alina Gorghiu, în cadrul dezbaterii privind Propunerea legislativă de acordare a voucherelor de vacanță și salariaților din sectorul privat, notează Mediafax.

Gorghiu spune că toți angajații sunt egali

„Dezbaterea va avea o cuprindere mai mare – aceea de arăta că Parlamentul are voința de a elimina inechitățile dintre bugetari și angajații în mediul privat. Se vede voință politică în acest sens! În favoarea acestei propuneri au semnat nu mai puțin de 140 de parlamentari! Este foarte bine că pornim această discuție de fond de la voucherele de vacanță: pentru că toată lumea a auzit de ele și pentru că aceasta a fost o politică publică de succes, cu rezultate bune pentru angajați și pentru turism. Și este normal să extindem o măsură care dă rezultate! Salariat este și cel care lucrează în sistemul bugetar, dar și cel care își desfășoară activitatea în sistemul privat. Obiectivul urmărit de angajator fie el stat, fie privat – de la fiecare angajat în parte este același: productivitate la cel mai înalt nivel. Normal este ca și sistemul de beneficii să fie echitabil”, spune președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, în cadrul dezbaterii privind Propunerea legislativă de acordare a voucherelor de vacanță și salariaților din sectorul privat, organizată de Comisia pentru antreprenoriat și turism.

Ea amintește că bugetarii, beneficiază, de câțiva ani de vouchere de vacanță, în prezent de 1.450 de lei pe an, „un bonus care oferă angajatului opțiuni de calitate de petrecere a timpului liber alături de membrii familiei”.

„Proiectul de acum prevede extinderea sistemului voucherelor de vacanță suportate din bugetul de stat și la cei 4,2 milioane de angajați din sectorul privat, eliminând, așa cum spuneam, o discrepanță importantă, între angajații din sectorul bugetar și cei de la privat. Fără ca angajatorii privați să facă un efort propriu! Este o măsură care încurajează încheierea de contracte de muncă și reduce presiunea fiscală în condițiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE. Un element foarte important este faptul că cea mai mare parte din valoarea acestor vouchere de vacanță, cel puțin două treimi, se va întoarce în economie. (…) Sectorul privat este motorul economiei, el trebuie impulsionat, nu discriminat! Angajații din România trebuie să beneficieze de aceleași politici publice indiferent de angajator”, încheie Gorghiu.

 

sursa: stiripesurse.ro