Rămâi conectat

Societate

Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”, campion între 242 de şcoli din lume

Publicat

în

Clubul de dezbateri al Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia s-a calificat, împreună cu o şcoală din Mongolia, la etapa finală a concursului internaţional 2011 IDEA Youth Forum, care se va desfăşura anul viitor, între 19 iulie şi 1 august, în Turcia, la Istanbul, scrie site-ul oficial al concursului www.theglobaldebates.org. Echipa este formată din elevii Mălina Stanciu, Crina Marina, Raluca Stan, Paula Ghergu, Alina Mircea, Viorela Negru, Gigi Dinuţ şi Paolo Moldovan, fiind coordonată de prof. Mihaela Zisu şi prof. Ioana Goţia. Prin moţiunea „Naţiunile lumii ar trebui să mărească protecţia socială şi economică a persoanelor care migrează”, clubul de dezbateri a propus înfiinţarea organizaţiei neguvernamentale „Regina Elena”, care să se ocupe de susţinerea şi îndrumarea tuturor românilor care migrează în ţările Uniunii Europene. Pe lângă faptul că vor participa la lucrările forumului din Turcia, organizatorii vor suporta jumătate din costurile şederii la Instanbul pentru 3 elevi şi un profesor, iar clubul de dezbateri va porni din start cu un bonus de 500 de puncte. Felicitări! (R.G.)

Publicitate

Ştirea Ta

VIDEO ȘTIREA TA| IREAL: O cireadă întreagă de vaci se plimbă nestingherită între cele două mall-uri din Alba Iulia

Publicat

în

VIDEO ȘTIREA TA| IREAL: O cireadă întreagă de vaci se plimbă nestingherită între cele două mall-uri din Alba Iulia

Atunci când crezi că le-ai văzut pe toate există loc, câteodată, de mai mult: într-un articol precedent vă relatam cum o vacă, „Joiana” , se plimba pe contrasens în centrul orașului Alba Iulia.

Ei bine, misterul a fost elucidat: „Joiana” face parte dintr-o întreagă cireadă de bovine și s-a pierdut de restul „găștii” de aparații surprinzătoare, care pesemne nu pot să se hotărască de la care centru comercial să își facă cumpărăturile și se plimbă de colo-colo nestingherite.

Electrica Furnizare Discount

Se întâmplă, tot mai des, să circuli liniștit prin Municipiul Alba Iulia și să te întâlnești cu „personaje” care mai de care. În urmă cu câteva săptămâni o turmă de „labradori de Alba Iulia” se „omeneau” pe o „pajiște” din municipiu, iar astăzi palmaresul aparițiilor inedite se completează cu o vacă, iar mai apoi cu cireada întreagă.

Citește mai mult

Ştirea Ta

FOTO ȘTIREA TA| „Joiana”: Vaca iresponsabilă care circulă în Alba Iulia pe contrasens

Publicat

în

FOTO ȘTIREA TA| „Joiana”: Vaca iresponsabilă care circulă în Alba Iulia pe contrasens

Se întâmplă, tot mai des, să circuli liniștit prin Municipiul Alba Iulia și să te întâlnești cu „personaje” care mai de care. În urmă cu câteva săptămâni o turmă de „labradori de Alba Iulia” se „omeneau” pe o „pajiște” din municipiu, iar astăzi palmaresul aparițiilor inedite se completează cu o vacă.

Nu este o vacă SMART cu siguranță, fiindcă în caz contrar nu ar fi circulat pe contrasens și ar fi știut că locul ei nu este pe carosabil în centrul orașului, măcar ea , dacă proprietarul nu știe.

UPDATE : VIDEO ȘTIREA TA| IREAL: O cireadă întreagă de vaci se plimbă nestingherită între cele două mall-uri din Alba Iulia

Albaiulienii s-au cam obișnuit cu astfel de situații, în palmaresul vast al aparițiilor avem o sumedenie de patrupede : oi, cai, porci și acum și pe „Joiana”, ce întărește combinația între viața la oraș și atitudinea neconvențională de care unii albaiulieni dau dovadă.

Electrica Furnizare Discount

Citește mai mult

Cultură Educație

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Publicat

în

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Exponatul lunii septembrie 2021 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba, folosit la începutul secolului XX, pentru a marca mormântul unui bărbat.

Stâlpul funerar, octogonal în secțiune, are înălțimea de 1,25 m. Suprafața acestuia este tratată distinct în succesiunea a 16 registre, fiind ornamentat doar în jumătatea superioară. Baza, de 48 cm, este prima parte, nedecorată, a stâlpului. Deasupra acesteia, urmează trei segmente de forma unor prisme, octogonale în secțiune, cu baza mică dispusă în jos.

Electrica Furnizare Discount

Stâlpul continuă cu o succesiune de 12 registre, tot octogonale în secțiune, cu lățimi ce variază între 4 și 9 cm, ale căror margini sunt decorate cu denticuli ciopliți. Cele mai late sunt ornamentate cu X-uri, mai mici sau mai mari, motive decorative interpretate de specialiștii ca fiind simboluri solare. În partea superioară a stâlpului este dispusă o învelitoare rotundă, cu diametrul de 15 cm, confecționată din lemn de brad, cu marginile dințate, care îndeplinește atât un rol funcțional, protejând stâlpul de apa provenind din precipitații, cât şi unul decorativ-simbolic, fiind o reprezentare a discului solar. Învelitoarea are două mici perforații, în care era fixată, cel mai probabil, „pasărea-suflet”, care însă nu s-a păstrat. Pe trei dintre laturile registrelor (7-9), se păstrează inscripția „1915 Iuan Lup”, orientată de sus în jos, care consemnează anul decesului şi numele celui pentru care a fost confecționat stâlpul funerar.

Cimitirele din satele de munte din Mărginimea Sebeșului mai păstrează, însă, din ce în ce mai rar, obiceiul de a pune stâlpi funerari la mormintele bărbaților, practică care la jumătatea secolului trecut era prezentă în cătunele Șugagului, Loman, Tonea, Răchita, Pianu de Sus, Strungari, Purcăreţi și Plaiuri. La începutul secolului XX, fenomenul a fost, însă, mult mai răspândit în zona submontană, ocupând o arie cuprinsă între Orăștie și Făgăraș, cu intruziuni sporadice la sud de Carpați, în aria actuală a județelor Gorj și Mehedinți.

În general, stâlpii funerari sunt ornamentați, de sus și până jos, cu motive geometrice și, mai rar, cu motive florale sau vegetale, de cele mai multe ori elementele decorative sculptate fiind pictate, culorile cele mai frecvent folosite fiind roșul, negrul, verdele, albastrul și, mai rar, albul. În secțiune, au formă patrulateră (Pianu de Sus, Purcăreţi, Plaiuri, Strungari, Răchita, Loman, Tonea și Pleși) sau hexagonală / octogonală (Căpâlna, Deal și Jidoștina), cu diametrul de 8-12 cm, în timp ce înălțimea lor variază între 1,20 și 2 m, în funcție de vârsta decedatului (la copii și bătrâni stâlpii folosiți erau mult mai mici). Un alt indiciu în stabilirea vârstei celui înmormântat este prezența păsării-suflet pe stâlp, ce apare exclusiv la tinerii necăsătoriți, situație în care, alături de stâlpul cu pasăre, se folosește și o „suliță de brad”, care trebuia să aibă o înălțime proporțională cu vârsta pe care o avusese decedatul. Ocupația celui înmormântat, în viața pe care tocmai o părăsise, este indicată uneori de diverse însemne funerare. La Purcăreţi, dacă cel decedat era cioban, se lega de un colț al stâlpului o batistă în care se introducea, alături de moneda pusă la toți morții (gest care ne amintește de „obolul lui Caron” din mitologia romană), și un smoc de lână, iar la Loman, Tonea şi Răchita, dacă decedatul a fost cioban, se atârna de stâlp un clopoțel.

În cazul exemplarului ales ca exponat al lunii la muzeul din Sebeş, înălțimea (1,25 m), precum şi cele două perforații ale discului din extremitatea superioară a stâlpului, unde cel mai probabil a fost fixată o pasăre-suflet, ne îndreptățesc să credem că el marca mormântul unui tânăr necăsătorit, decedat în anul 1915.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare