Codul muncii: Amenzi de până la 20.000 de lei pentru discriminări și hărțuiri la birou – PROIECT

Regimul discriminării în muncă prevăzut de Codul muncii va fi detaliat printr-un proiect aflat aproape de votul final, cu propunere de adoptare: mai multe criterii de discriminare și includerea noțiunilor de hărțuire la locul de muncă, victimizare și discriminare prin asociere. Textul aflat acum la deputați prevede și o amendă de la 1.000 la 20.000 de lei pentru discriminarea la muncă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul muncii a fost respinsă inițial de Senat, având însă o formă diferită de ce se regăsește acum la deputați, unde a primit numeroase amendamente (prevedea noțiunea de bullying și amenzi de până la 100.000 de lei pentru discriminare).

ELIT

Concret, în forma care va ajunge curând la votul final, propunerea va include în Codul muncii noțiunile de discriminare prin asociere, hărțuire și victimizare.

Înainte de asta însă, a fost propusă inclusiv completarea listei criteriilor de discriminare – vor fi incluse expres boala cronică necontagioasă, infectarea cu HIV și apartenența la o categorie defavorizată drept criterii de discriminare.

Mihail David - 2020

„Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, este interzisă” va fi noua formă a articolului 5 alin. (2) din Codul muncii.

Hărțuirea va fi definită expres în Codul muncii ca „orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator”.

Discriminarea prin asociere va fi definită ca „orice act sau faptă de discriminare săvârşită împotriva unei persoane care, deşi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2), este asociată sau prezumată a fi asociată cu una sau mai multe persoane aparţinând unei astfel de categorii de persoane”.

Cât despre victimizare, aceasta va fi definită „ca orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării”.

Tot o discriminare va fi considerată și fapta de a dispune unei persoane să utilizeze o formă de discriminare față de una sau mai multe persoane.

Nu va fi considerată însă discriminare o excludere, deosebire, restricție sau preferință obiectivă în privința unui anumit loc de muncă – în cazul în care, „prin natura specifică a activităţii în cauză sau a condiţiilor în care activitatea respectivă este realizată, există anumite cerinţe profesionale esenţiale şi determinante, cu condiţia ca scopul să fie legitim şi cerinţele proporţionale”, potrivit propunerii.

Discriminarea la locul de muncă, la modul general, inclusiv concedierea pe criterii discriminatorii sunt și la acest moment interzise în Codul muncii, dar nu există și o sancțiune – o amendă – specială pentru discriminare (există însă amenzi în OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare). Această propunere legislativă va prevedea o amendă între 1.000 și 20.000 de lei pentru discriminare, inclusiv pentru concedierea discriminatorie. Modul stabilirii acestei amenzi însă este criticabil, întrucât minimul este extrem de scăzut față de maxim, iar contravenientul (firma) are posibilitatea să achite jumătate din minimul legal în 15 zile – mai exact, oricât de ușoară ori de serioasă ar fi situația de discriminare, astfel încât să justifice o sancțiune mai ridicată, aplicată mai spre maximul legal, contravenientul va putea plăti doar 500 de lei – și cel sancționat cu 2.000 de lei și cel sancționat cu 20.000 de lei, să zicem.

Notă: Pentru că deputații vor vota o formă totalmente diferită față de ce au avut senatorii pe masă, documentul ar putea să nu treacă de testul constituționalității, pentru că se încalcă principiul bicameralismului parlamentar (desigur, numai dacă legea va fi trimisă la Curtea Constituțională cu o sesizare). Curtea a criticat adesea Parlamentul pentru adoptarea în acest fel a propunerilor/proiectelor de lege.

Sursa: avocatnet.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...