Cine poate fi încorporat în caz de război în România: Ce se întâmplă dacă o persoană refuză mobilizarea

Cine poate fi încorporat în caz de război în România: Ce se întâmplă dacă o persoană refuză mobilizarea

Mulți români se întreabă dacă serviciul militar obligatoriu mai există și cine poate fi chemat în armată în cazul unei situații excepționale.

Deși în România armata obligatorie nu mai este efectuată pe timp de pace, legea nu a eliminat această obligație, ci doar a suspendat-o. Acest lucru explică și de ce absolvenții care împlinesc 18 ani sunt chemați periodic la centrele militare pentru evidență, fără ca acest lucru să însemne încorporarea lor imediată.

Serviciul militar este suspendat, nu desființat

Una dintre cele mai răspândite confuzii este aceea că serviciul militar obligatoriu ar fi fost eliminat definitiv. În realitate, Legea nr. 395/2005 prevede că executarea serviciului militar obligatoriu este suspendată pe timp de pace, începând cu 1 ianuarie 2007. În prezent, armata poate fi urmată pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Suspendarea înseamnă însă că obligația poate redeveni activă în cazul declarării stării de război, al mobilizării sau al stării de asediu, în condițiile stabilite de legislația în vigoare.

De ce sunt chemați tinerii de 18 ani la centrele militare

În fiecare an, numeroși absolvenți de liceu primesc notificări prin care sunt invitați să se prezinte la centrul militar din județul de domiciliu. Pentru mulți, acest lucru provoacă îngrijorare, însă procedura este una administrativă.

Legea obligă cetățenii români de sex masculin ca, în termen de șase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, să se prezinte pentru luarea în evidență militară, consemnarea opțiunilor privind obligațiile militare și primirea adeverinței de recrutare. Acest demers nu înseamnă încorporare și nici începerea pregătirii militare. Statul își actualizează doar baza de date privind persoanele care ar putea avea obligații militare în situații excepționale. Neprezentarea în termenul legal constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 100 și 300 de lei.

Cine poate fi încorporat în caz de mobilizare

Potrivit legislației citate în documentele oficiale, în cazul instituirii stării de război, al mobilizării sau al stării de asediu pot fi încorporați bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, după evaluarea medicală și parcurgerea procedurilor prevăzute de lege. Certificatul medical trebuie prezentat comisiei locale de recrutare-încorporare.

În același timp, România dispune și de rezerviști militari și de personal activ, iar orice măsură privind mobilizarea populației poate fi luată doar în condițiile expres prevăzute de lege.

Cine decide instituirea stării de război sau a mobilizării

Activarea obligațiilor militare nu se produce automat. Potrivit legislației, starea de asediu sau starea de urgență este instituită prin decret al Președintelui României, contrasemnat de prim-ministru și publicat în Monitorul Oficial. Decretul trebuie adus imediat la cunoștința populației prin radio, televiziune și celelalte mijloace de informare, iar în cel mult cinci zile măsura trebuie supusă aprobării Parlamentului.

Cu alte cuvinte, nu poate exista o mobilizare „pe ascuns”, fără acte oficiale și fără informarea populației.

Ce se întâmplă dacă o persoană refuză încorporarea

Legislația românească prevede sancțiuni severe pentru persoanele care încearcă să se sustragă serviciului militar în condițiile în care acesta a redevenit obligatoriu.

Codul Penal stabilește că persoana care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă intenționat vătămări, simulează o boală, folosește documente false sau alte mijloace pentru a evita serviciul militar poate fi pedepsită cu închisoare de la doi la șapte ani. Aceste prevederi se aplică doar dacă există una dintre situațiile excepționale prevăzute de lege.

Ce trebuie să știe cetățenii și militarii

Pentru cetățeni, cel mai important lucru este că simpla chemare la centrul militar pentru evidență nu înseamnă reintroducerea serviciului militar obligatoriu și nici mobilizarea armatei. Este o obligație administrativă care există de aproape două decenii și care permite statului să aibă evidențe actualizate.

Pentru militarii activi și rezerviști, legislația privind mobilizarea și apărarea națională stabilește proceduri distincte, iar eventualele ordine de chemare sunt comunicate prin canale oficiale. România este membră NATO din 2004, iar apărarea națională se desfășoară și în cadrul sistemului de apărare colectivă al Alianței Nord-Atlantice. Totuși, obligațiile prevăzute de legislația națională privind mobilizarea rămân în vigoare pentru situațiile excepționale reglementate de lege.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News