Certificatul de căsătorie între persoane de același sex va fi recunoscut în România, dacă este încheiat în alt stat UE. Ce riscă țara noastră dacă nu implementează decizia europeană

Certificatul de căsătorie între persoane de același sex va fi recunoscut în România, dacă este încheiat în alt stat UE. Ce riscă țara noastră dacă nu implementează decizia europeană

Certificatul de căsătorie încheiat între persoane de același sex va fi recunoscut în România, dacă este încheiat într-un alt stat membru UE. Guvernul completează OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Prin completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, Executivul implementează în legislaţia naţională prevederile legale existente în domeniu la nivelul UE, doar privind libera circulaţie a persoanelor. Despre această iniţiativă legislativă, Ministerul Afacerilor Interne preciza că nu reglementează recunoaşterea căsătoriilor ori a convenţiilor civile între persoane de acelaşi sex pe teritoriul ţării noastre şi alte drepturi ce derivă din această recunoaştere. Prin urmare, certificatul de căsătorie dintre persoane de acelaşi sex încheiat într-un stat membru al UE va fi recunoscut în România, fără a mai fi nevoie de transcrierea în registrele de stare civilă române, potrivit proiectul de lege de pe agenda de miercuri a Executivului, transmite news.ro.

Guvernul României face aceste modificări legislative în urma uni decizii CJUE

„Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunţat, în cauza C-673/16, ca urmare a sesizării acesteia de către instanţa română de contencios constituţional, reţinând următoarele: «1) Într o situaţie în care un cetăţean al Uniunii a făcut uz de libertatea sa de circulaţie deplasându se şi locuind efectiv, în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE , într un alt stat membru decât cel a cărui cetăţenie o deţine şi a întemeiat sau a consolidat cu această ocazie o viaţă de familie cu un resortisant al unui stat terţ, de acelaşi sex, de care este legat printr o căsătorie legal încheiată în statul membru gazdă, articolul 21 alineatul (1) al TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca autorităţile competente ale statului membru a cărui cetăţenie o deţine cetăţeanul Uniunii să refuze acordarea unui drept de şedere pe teritoriul acestui stat membru resortisantului menţionat, pentru motivul că dreptul statului membru menţionat nu prevede căsătoria între persoane de acelaşi sex»”, arată expunerea de motive a proiectului de lege înscris pe ordinea de zi a reuniunii de miercuri a Executivului.

Conform expunerii de motive, articolul 21 alineatul (1) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) „trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, resortisantul unui stat terţ, de acelaşi sex ca cetăţeanul Uniunii, a cărui căsătorie cu acesta din urmă a fost încheiată într un stat membru conform dreptului acestui stat, dispune de un drept de şedere pe o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul statului membru a cărui cetăţenie o deţine cetăţeanul Uniunii. Acest drept de şedere derivat nu poate fi supus unor condiţii mai stricte decât cele prevăzute la articolul 7 din Directiva 2004/38/CE”.

De asemenea, sursa citată aminteşte faptul că judecătorii CCR au admis o excepţie de neconstituţionalitate la o prevedere din Codul civil şi a constatat că ea este constituţională în măsura în care permite acordarea dreptului de şedere în România, în condiţiile stipulate de dreptul european care spune că au acest drept de şedere soţii din căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, căsătorii încheiate într-un stat membru al UE.

„Examinând inclusiv hotărârea CJUE amintită anterior, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin.(2) şi (4) din Codul civil, constatându-se că acestea sunt constituţionale în măsura în care permit acordarea dreptului de şedere pe teritoriul statului român, în condiţiile stipulate de dreptul european, soţilor – cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi/sau cetăţeni ai statelor terţe – din căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai este precizat în expunerea de motive a proiectului de lege.

Pe 11 iulie, Ministerul de Interne preciza, într-un comunicat de presă, că „implementarea acestor prevederi este o condiţie obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanşarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanţa de contencios european”.

Ce risca România dacă nu implementează decizia europeană

Reprezentanţii MAI au mai transmis atunci că „o eventuală condamnare are implicaţii financiare semnificative pentru statul român”.

În prezent, sancţiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalităţi între 1.830 şi 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum şi o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro.

Ministerul Afacerilor Interne mai spunea că potrivit „prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetăţenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetăţean român de acelaşi sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de şedere pe teritoriul ţării noastre, în condiţiile legii, având ca motiv continuarea vieţii de familie alături de cetăţeanul român”.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---