Ziarul Unirea

Cerealele – cele mai complexe alimente – medicament

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

Înapoi, la natura primară: curate şi „adevărate”, aşa cum ni le-a dăruit Dumnezeu, netratate chimic şi nefalsificate cu adaosuri otrăvitoare, cerealele sunt cele mai complexe alimente-medicament pe care vara ni le aşează în farfurii. Energia ascunsă în bobul care se pierde în palmă e unul din marile miracole ale universului vegetal
Tarâţele de grâu
Expresia „scump la tărâţe şi ieftin la faină” este pe cale să capete în ultimele decenii cu totul alte conotaţii decât cele iniţiale şi aceasta din cauza rezultatelor extraordinare obţinute prin tratarea cu tărâţe de grâu a unor afecţiuni din cele mai variate şi grave, de la obezitate şi tulburări digestive până la cancer şi alte boli incurabile. De „vină” sunt vitaminele din complexul B, magneziul, fibrele alimentare şi enzimele prezente într-o concentraţie atât de puternică, încât un kilogram de tărâţe valorează mai mult decât un pumn de medicamente supersofisticate şi scumpe. Dar să vedem câteva dintre întrebuinţările ei.
lMaceratul la rece (apa de tărâţe): 2-3 linguri de tărâţe se pun într-un pahar cu apă şi se lăsă la temperatura camerei vreme de 8-10 ore, de seara până dimineaţa. După trecerea intervalului de timp necesar macerării, preparatul nu se filtrează, ci se consumă direct, atât partea lichidă (care este foarte bogată în vitamine şi enzime), cât şi pasta de pe fundul paharului (care este foarte bogată în minerale şi fibre alimentare). De regulă, se consumă un pahar de macerat dimineaţa pe stomacul gol, doar în anumite cazuri excepţionale doza ajunge la 2-3 pahare pe zi, luate înainte de fiecare masă. O cură cu macerat cu tărâţe durează minimum două săptămâni, putând fi prelungită până la două-trei luni, fără efecte adverse.
lPulberea fină de tărâţe – Se obţine prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea a tărâţelor, vreme de jumătate de minut, obţinându-se un praf care poate fi administrat ca atare, cu apă – câte o linguriţă înainte şi după masă – sau adăugat în mâncăruri (supe, ciorbe, salate de crudităţi etc.). De regulă se iau câte două linguriţe din această pulbere de tărâţe la o masă, fiind extrem de utilă pentru activarea şi uşurarea digestiei, dar şi în curele de slăbire. Tratamentul poate fi de lungă durată (6-12 luni), fără a apărea efecte adverse.
Indicaţii ale curei cu tărâţe
lÎngrăşarea şi obezitatea – se ia înainte de fiecare masă pulbere fină de tărâţe, câte o lingură minimum. În stomac, fibrele conţinute de coaja bobului de grâu îşi vor mări foarte mult volumul, „tăind” pur şi simplu foamea şi dând senzaţia de saţietate. În plus, ele ajută procesele de eliminare, importante în tratamentul obezităţii.
lDigestia dificilă, indigestia – enzimele conţinute de tărâţele de grâu sunt un neîntrecut activator al digestiei, ajutând la mistuirea alimentelor. Câte o jumătate de linguriţă de pulbere de tărâţe luată înainte şi după masă „atacă” alimentele care cad greu şi elimină indigestiile, balonarea şi anumite forme de colită.
lLitiaza biliară (prevenire, adjuvant în tratament) – se administrează pulbere de tărâţe, câte jumătate de linguriţă înainte şi după masă.
lConstipaţia şi colita de putrefacţie – în fiecare dimineaţă se consumă câte un pahar cu macerat de tarate, care are un efect laxativ şi de curăţire a intestinului. În cazurile cronicizate, refractare la tratament, se consumă încă un pahar de macerat seara, înainte de ultima masă.
lAcneea, pielea cu sensibilitate alergică mărită – se face cură cu macerat la rece de tărâţe, câte un pahar pe zi, vreme de minimum 30 de zile.
lPrevenirea cancerului – o dată pe lună se face o cură de 10 zile cu macerat la rece de tărâţe, vreme în care se consumă un pahar de preparat pe zi. Fibrele alimentare, vitaminele şi mineralele din compoziţia sa sunt un preventiv excelent pentru cancerul la stomac, ficat, intestin şi rect, putând fi un adjuvant valoros şi în tratarea acestor forme de cancer.
Aplicaţii externe cu tărâţe
lPielea uşor iritabilă – se pun comprese cu apă de tărâţe (obţinută prin filtrarea maceratului descris mai sus) de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, vreme de 10 minute minimum.
lPsoriazisul – pasta rezultată în urma macerării tărâţelor se înveleşte în tifon şi se aplică sub formă de cataplasmă pe plăgile psoriazice. Se face o aplicaţie pe zi şi îşi sporeşte eficienţa dacă e corelată cu tratamentul intern pe bază de crudităţi şi plante depurative.
lTumorile benigne (chisturi, fibroame, adenofibroame) – tărâţele amestecate cu apă se lăsă 4 ore să macereze la temperatura camerei, după care se învelesc într-un strat de tifon şi se aplică pe piele în zona afectată, unde se lăsă minimum trei ore. După îndepărtarea cataplasmei, pielea se lăsă să se usuce, după care se aplică un unguent de tătăneasă.
Orzul
Puţini ştiu că această cereală cu boabele tari şi cu gustul destul de aspru este printre primele plante cultivate pe Terra, cu 4000 de ani în urmă ea fiind întâlnită pe mări suprafeţe, din Egipt şi până în India. În China, este considerată una dintre cele cinci plante sfinte, fiind folosită atât că aliment, cât şi ca bază pentru o gamă impresionantă de medicamente naturiste. În Europa, orzul e consumat în cantităţi tot mai mari în ultimii ani ca suc, obţinut prin centrifugarea plantelor tinere, şi sub formă de fulgi, obţinuţi prin presare la rece. Aceşti fulgi sunt foarte digerabili şi păstrează practic nealterate proprietăţile terapeutice ale boabelor de orz, proprietăţi care vom vedea că nu sunt deloc de neglijat:
lHepatită de toate tipurile, sechelele posthepatice şi hepatită cronică evolutivă – fulgii de orz au efect drenor hepatic şi ajută la regenerarea celulelor din ficat. Au un efect foarte bun mai ales preparaţi cu miere de albine şi fructe, cum ar fi afinele, cătina, merele, gutuile.
lHipotensiunea – consumul regulat de fulgi de orz măreşte pe cale naturală tensiunea arterială, fără a apărea riscul hipertensiunii, tensiunii arteriale oscilante sau al palpitaţiilor. De asemenea, orzul este cunoscut pentru efectele sale de prevenire a ischemiei cardiace.
lDiaree, dizenterie şi febră tifoidă (adjuvant) – se consumă fulgi de orz în amestec cu infuzii îndulcite din plante, cum ar fi mentă, busuiocul, ceaiul negru.
lAtonia gastrică şi intestinala, probleme de digestie şi apetit la persoanele sedentare – se consumă dimineaţa şi seara câte o farfurie de fulgi de orz combinaţi cu fructe acrişoare, tăiate mărunt (mere, grapefruit, afine, cătina, coacăze) şi miere.
lTuberculoză, bronşita cronică – fulgii de orz sunt amestecaţi cu lapte fierbinte, miere şi un vârf de cuţit de pudră de ghimbir. Se consumă această combinaţie uşoară, foarte hrănitoare şi cu efecte de stimulare a imunităţii, la micul dejun şi cina.
Ovăzul
Într-o scriere antică se arătă că dacii şi germanii erau printre singurele popoare care foloseau această cereală ca aliment de bază. Mai târziu, în Evul Mediu, populaţiile nordice din Europa au adoptat şi ele ovăzul, care este un excelent energizant în perioadele cu vreme rece şi umedă. În prezent, el este larg folosit sub formă de fulgi, care sunt mai digerabili şi mai gustoşi decât cei de orz, fiind recomandaţi cu precădere pentru:
lHipotiroidie – ovăzul este un excelent stimulent al funcţiei tiroidiene. Fulgii de ovăz vor fi introduşi pe termen lung în dieta persoanelor suferinde de această afecţiune. Suplimentar, se bea pe parcursul unei zile un „ceai” obţinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de jumătate de oră într-un litru de apă. Acest preparat are efecte stimulente foarte puternice, fiind recomandat şi în stările de astenie, surmenaj şi somnolenţă, pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei şi a unor disfuncţii sexuale la bărbaţi.
lAdjuvant în sterilitate şi impotenţă – studii recente arată că la popoarele care consumă cantităţi mari din această cereală, vârsta medie la bărbaţii care ajung la andropauză este mult mai ridicată, iar fertilitatea se menţine până la vârste impresionante.
lSensibilitate la răceli la persoanele meteosensibile – consumul regulat de fulgi de ovăz măreşte rezistenţa la variaţiile bruşte de climă, mai ales la răcire, întărind sistemul imunitar şi conferind un tonus psihic foarte bun.
lNisip (microlitiază) la vezica biliară şi rinichi – 4 linguri rase de fulgi de ovăz se fierb la foc mic într-un litru de apă vreme de 20 de minute, după care se filtrează. Se consumă acest decoct pe parcursul unei zile, o cură durând 14 zile. Acest tratament este util şi în diabet, gută şi hepatită, că adjuvant.

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419