Ce s-a întâmplat cu aurul furat din galeriile de la Roșia Montană: Rețeaua avea contracte cu casele de amanet

Ce s-a întâmplat cu aurul furat din galeriile de la Roșia Montană: Rețeaua avea contracte cu casele de amanet

Modul în care comercianții ilegali de aur din zona Roșia Montană, județul Alba, obțineau și vindeau metalul prețios este documentat într-un dosar de spălare de bani, aflat în prima etapă de judecată.

Ancheta a demarat în urmă cu peste 8 ani, după ce unele dintre persoanele inculpate au fost prinse cu bulgări de aur chiar și de un kilogram fiecare, ce urma să fie vândut la centrele de amanet.

În cazul unuia dintre inculpați, anchetatorii susțin că au fost identificate nu mai puțin de opt contracte cu o casă de amanet din Târgu Mureș, pentru vânzarea unei cantități totale de 1.406,21 grame aur, în sumă totală de 139.397 lei, doar în 2014.

Anul următor au mai fost identificate contracte similare pentru cantitatea de 115,51 grame aur în valoare de 12.995 lei. Același individ a fost prins împreună cu un partener, în timp ce transportau cinci roci cu conținut aurifer, în greutate totală de 715 grame, iar cu ocazia percheziției domiciliare din data de 27 octombrie 2015, au fost ridicate șase bucăți de rocă auriferă. Este doar unul dintre cei 15 membri ai grupului aflat în anchetă, iar cantitățile de aur sunt similar în aproape toate cazurile.

În 25 iulie 2013 a fost depistat în autoturismul unui alt suspect cinci topituri dintr-un aliaj de aur de 20 de karate, în greutate totală de 811,01 grame în valoare de aproximativ 81.101 lei.

Zăcământ aurifer sustras din galeriile miniere părăsite

În septembrie 2015, un alt individ din grup a fost prins cu 1.379,08 grame aur în valoare de 141.038 lei, iar la percheziția domiciliară din data de 27 octombrie 2015 a fost identificată cantitatea de 106 kilograme de nisip aurifer, conținând 33,9331 grame aur, în valoare de 3.393,31 lei.

Un alt complice a fost prins cu 1.283,41 grame aur în valoare de 127.905 lei, dar și cu 3.261 kilograme de minereu aurifer acasă și ustensile specifice pentru extragerea metalului valoros.

Un alt inculpat a fost acuzat că „a procedat la dobândirea prin achiziționare, de cantități de aur rezultat din sustrageri ilegale și prelucrare, de la diverse persoane care sustrag zăcământ aurifer din minele de la Roșia Montană sau din perimetrul industrial al filialei Roșia Min, aur pe care l-a folosit în scopul obținerii de foloase bănești rezultate din revânzarea în profit”. Astfel, el a achiziționat 14-15 grame aur cu suma de 1.050 lei, la data de 17 august 2015, 2,5-3 grame aur cu suma de 300 de lei iar la data de 23 august 2015 a achiziționat aproximativ 15 grame de aur cu suma de 1.000 lei.

Despre o altă persoană se susține că a amanetat către o societate cantitatea totală de 912,46 grame aur, în valoare totală de 89.884 lei. La percheziții au fost găsite inclusiv 50 de calupuri confecționate atât manual, cât și industrial, de pastă explozivă (dinamită), în greutate totală de 1,915 kg, cu o cantitate de 1,34 kg echivalent trotil (TNT), precum și două capse de inițiere, elemente folosite pentru extragerea aurului.
Rechizitoriu respins de instanță

Dosarul a fost trimis în judecată abia în decembrie 2022, dar Tribunalul Alba a returnat rechizitoriul pe motiv că nu este descrisă suficient fapta de spălare a banilor, în ceea ce priveşte lipsa indicării persoanelor de la care se presupune că au achiziţionat aurul.

„Chiar dacă nu este necesar a se face referire la toate elementele infracțiunii sursă, trebuie însă a fi indicate elemente din care să rezulte că aurul provine din săvârşirea de infracțiuni. Pentru a se putea verifica dacă într-adevăr aurul despre care se susţine că a făcut obiectul spălării, provine din achiziţionarea de la diferite persoane a acestuia şi nu din săvârşirea infracţiunii de furt calificat de către inculpaţi era necesară identificarea acelor persoane”, a precizat magistratul, potrivit încheierii publicată pe portalul rejust.ro.

Judecătorul a considerat că „sunt întemeiate şi criticile referitoare la lipsa menţionării cantităţii de aur, pentru fiecare act material ce a făcut obiectul operaţiunii de spălare de către fiecare inculpat în parte, la lipsa determinării cu exactitate a obiectului infracţiunii şi precizării sumelor de bani obţinute în urma revânzării”.

Decizia instanței a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News