Rămâi conectat

Actualitate

Ce conțin vaccinurile anti-COVID? Un cercetător român răspunde celor mai frecvente întrebări despre imunizare

Publicat

în

Ce conțin vaccinurile anti-COVID? Un cercetător român răspunde celor mai frecvente întrebări despre imunizare

Mituri care mai de care mai absurde și fanteziste, amplificate de social media, îi fac în continuare pe mulți oameni să se teamă mai mult de vaccin decât de moartea pe care o poate aduce o boală parșivă precum COVID. Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul de Cercetare Medico-Militară Cantacuzino, spune că există o masă foarte mare de informații care trebuie combătută. El a explicat la Digi24 care este adevărul despre vaccinurile anti-COVID.

Autoritățile au încercat să desfășoare o campanie pentru a convinge oamenii să se vaccineze, dar argumentele ei au fost mai degrabă metaforice: vaccinul „conține” libertate, posibilitatea de a ne îmbrățișa cu cei dragi, posibilitatea de a călători. Așa se face că sunt destui oameni care spun că nu se vaccinează anti-COVID pentru că nu știu ce conține acest vaccin.

Electrica Furnizare Discount

Ce conțin vaccinurile?

În România, sunt autorizate patru vaccinuri anti-COVID, care funcționează pe baza a două tehnologii de producție: vaccinuri bazate pe ARN mesager și vaccinuri bazate pe vectori virali non-replicativi.

În vaccinurile bazate pe ARN mesager (Pfizer și Moderna – n.r.) avem ARN mesager, care este practic o instrucțiune pe baza căreia celula învață să construiască o părticică a virusului. Părticica aceea nu ne îmbolnăvește, dar oferă elementele de recunoaștere pentru ca sistemul nostru imun să poate să dezvolte un răspuns împotriva virusului. Acest fragmențel de informație este ținut într-un lipid, într-o mică picătură de grăsime.

În afară de asta, găsim elementele care sunt în orice produs injectabil: sunt câteva săruri care au rolul de a menține stabilitatea produsului și cam atât.

Ce trebuie să spunem e că dacă ar fi să comparăm cu vaccinurile pe care le-am făcut noi în copilărie, aceste vaccinuri sunt mult, mult mai curate și mai bine definite. Compoziția lor chimică este mult mai clară decât a unui vaccin de generație veche, care era obținut prin „creșterea” microbului respectiv, după care inactivarea lui, a explicat Cătălin Țucureanu.

Celelalte vaccinuri anti-COVID folosite la noi în țară (AstraZeneca și Johnson) conțin, de fapt, un alt virus, care este un virus benign, un virus care nu ne îmbolnăvește și care nu se poate multiplica în corpul nostru, în care cercetătorii au introdus tot o informație genetică, pentru același fragment din virusul SARS-CoV-2 pentru care există informația și în vaccinurile ARN mesager. Aici este vorba de un virus, și nu de o particulă lipidică cum era la celealte vaccinuri, care poate infecta celulele de la fața locului, de la locul injecției, intră în ele, dar nu se poate multiplica mai departe și doar le furnizează informația pentru ca ele să-și construiască părticica din virus față de care organismul nostru trebuie să dezvolte un răspuns. Este o tehnologie mult mai similară cu cele clasice, care sunt deja în uz, pe scară largă, de foarte mult timp.

Au vaccinurile mercur? Dar cipuri?

Mulți se tem că vaccinurile conțin mercur. Nu este adevărat. Anumiți compuși cu mercur sunt folosiți drept conservanți în vaccinuri. În general, s-au folosit foarte mult în trecut, dar acum cam toate vaccinurile de pe piață, la nivel mondial, au eliminat conținutul de mercur, în principiu nu pentru că ar fi fost vorba despre o cantitate care să pună în pericol viața cuiva, ci pentru că deja oamenii începeau să se teamă din ce în ce mai mult de conținutul de mercur. Scopul principal al compușilor cu mercur în vaccinuri era de a preveni creșterea microbiană. Pe măsură ce tehnologiile de producție s-au îmbunătățit, vaccinurile au devenit din ce în ce mai „curate” și nu a mai fost nevoie să folosim conservanți pentru a le menține stabilitatea pe temen lung, a arătat cercetătorul de la „Cantacuzino”.

O teorie a conspirației larg răspândită spune că prin vaccin se introduc cipuri în corp pentru a fi controlați. Se poate implanta un cip prin vaccin? Un cip, pentru a putea fi util, ar trebui să aibă o dimensiune considerabilă, spune Cătălin Țucureanu.

Efectele secundare pe termen lung ale vaccinurilor

Mulți oameni care ezită să se imunizeze invocă teama de eventuale efecte secundare ale vaccinurilor pe termen lung: nu avem nimic acum, dar ce pățim peste vreo 5-10 ani? Unul dintre miturile cele mai exploatate de către antivacciniști este acela că vaccinurile n-ar fi fost studiate suficient și că nu le cunoaștem efectele pe termen lung.

Dacă e să ne uităm la cele două tehnologii de producere a vaccinurilor autorizate în România, ambele au zeci de ani de experiență în spate și ambele au mai fost în studii clinice. Deci, există persoane care au fost vaccinate cu foarte mult timp în urmă cu vaccinuri bazate pe aceste tehnologii, în cadrul studiilor clinice, spune Cătălin Țucureanu.

În plus, dacă e să ne uităm la toată istoria, cel puțin să luăm ultimii zeci de ani de dezvoltare, de utilizare a vaccinurilor, efectele adverse nu sunt observate decât pe o perioadă foarte apropiată de momentul vaccinării – să zicem primele câteva zile, cele mai frecvente efecte pe care le-am resimțit majoritatea dintre noi nu sunt complicate, până la câteva săptămâni. Organismele de reglementare, atunci când au analizat datele din studii, au solicitat ca persoanele care au fost vaccinate să fi fost monitorizate pe o perioadă de minimum două luni după vaccinare, pentru că atunci ne așteptăm să apară efectele adverse, și nu mai târziu. Ar fi foarte puțin probabil – așa cum reiese din toată istoria de utilizare a vaccinurilor – să identificăm ceva la o distanță mult mai mare de timp, dă asigurări Cătălin Țucureanu.

Mit: vaccinul este experimental, nu a fost studiat suficient

E foarte răspândită informația că un vaccin este dezvoltat în 7-10 ani și că în niciun caz nu aveau cum să se dezvolte în mai puțin de un an.

În niciun caz nu vorbim despre vaccinuri experimentale, sunt vaccinuri care au fost autorizate după ce au trecut prin absolut toate etapele necesare pentru un studiu clinic, arată Cătălin Țucureanu.

Trebuie să ținem cont de faptul că aceste vaccinuri au început să fie dezvoltate încă de la epidemia de SARS din 2003. În comunitatea de cercetare, dar și multe companii lucrau la deja vaccinul pentru SARS-CoV care a cauzat epidemia de atunci, așa că aveau punctul de plecare și pentru vaccinurile pentru virusul SARS-CoV-2.

Nimic nu a fost inventat acum, tehnologiile de producere a vaccinurilor erau, virusul era oarecum cunoscut prin ruda lui, se cunoștea cam ce țintă trebuie să aibă un vaccin pentru a putea genera un răspuns eficient împotriva virusului și în câteva zile de la publicarea secvenței (genetice – n.r.), la începutul anului 2020, toată lumea s-a apucat să producă vaccinul specific pentru acest virus, dar pornind de la informațiile pe care le aveau dinainte, a explicat cercetătorul.

Vorbind de studiile clinice, ele au implicat în acest caz zeci de mii de voluntari, peste magnitudinea normală a unui studiu clinic pentru un vaccin în condiții normale, tocmai pentru că datele trebuiau acumulate cât mai rapid și atunci au înrolat un număr foarte mare de oameni, a adăugat Cătălin Țucureanu.

Vaccinurile la femeile însărcinate

Ideea – răspândită în spațiul public de anumite persoane și rămasă în mentalul colectiv ca fiind un adevăr – că vaccinul anti- COVID poate da infertilitate, diabet, cancere nu are niciun fundament științific. Nu există date care să ne arate asta.

Dacă vorbim de fertilitate, de exemplu, mai degrabă există date care să ne arate contrariul. La fel pentru vaccinarea în sarcină. Dacă la început era o zonă care se aborda cu mai multă precauție, pentru că nu fusese studiată specific vaccinarea în sarcină, acum avem studii pe sute de mii de persoane însărcinate, vaccinate, care arată că vaccinarea nu are absolut niciun efect negativ asupra evoluției sarcinii, asupra nou-născutului și așa mai departe, a precizat specialistul de la Institutul Cantacuzino.

În ce măsură o persoană vaccinată transmite virusul?

„Cred că mai degrabă a existat un exces de informație din toate direcțiile, inclusiv din partea curentului antivaccinist. Oricâtă educație ar avea oamenii, pentru educația științifică îți trebuie un anumit mod de gândire”, spune Cătălin Țucureanu.

De exemplu, percepția incertitudinii, faptul că la început nu cunoșteam anumite lucruri despre vaccinuri, nu cunoșteam dacă acestea limitează sau nu transmiterea, pentru că studiile clinice s-au efectuat pentru a afla dacă ele protejează împotriva bolii, nici măcar a infecției. Datele acestea au apărut ulterior, dar oamenii au rămas cu informația de atunci, că ne vaccinăm degeaba, pentru că oricum transmit. Nu! Datele ne arată că o persoană vaccinată are un risc mult mai mic de a se infecta și prin asta, un risc mult mai mic de a transmite, și dacă se infectează, elimină virusul mai rapid și din nou, are un risc mai mic de a transmite virusul mai departe.

Oamenii care deja spun un „nu” foarte clar vaccinării sunt mai greu de convins, ei au deja niște idei foarte puternic formate în legătură cu vaccinul și va fi mult mai dificil, dar cred că fiecare dintre noi trebuie să facem efortul de a convinge pe încă cineva pentru a putea fi protejați împreună de această boală, mai spune Cătălin Țucureanu.

De ce trebuie să mă vaccinez dacă pot să mă imunizez trecând prin boală?

Imunitatea se obține și trecând prin boală, dar trebuie în primul rând să ne gândim ce se poate întâmpla dacă trecem prin această boală. Boala este asociată cu niște efecte foarte severe, inclusiv cu efecte pe termen lung. Sunt multe efecte pe termen lung pe care nici nu le cunoaștem, pentru că nici boala nu circulă printre noi de atât mult timp.

Dacă obținem imunitate prin vaccinare, și nu prin trecerea prin boală, evităm toate efectele nedorite asociate cu boala.

Sigur că și trecerea prin boală ne protejează. Persoanele care au trecut prin boală au un risc destul de mic de a se reinfecta. La fel și persoanele care s-au vaccinat.

Ce e foarte important de spus este că persoanele care au trecut prin boală și se și vaccinează sunt foarte bine protejate de riscul de a se reinfecta.

Sunt niște date relativ noi din Statele Unite care arată că persoanele trecute prin boală și nevaccinate au un risc de cinci ori mai mare de a se reinfecta comparativ cu persoanele netrecute prin boală, dar vaccinate cu două doze de vaccin ARN mesager. Deci, într-adevăr, și trecerea prin boală ne protejează destul de bine, cel puțin pe o anumită perioadă de timp, de a ne infecta din nou, dar nu strică cu nimic și chiar aduce protecție suplimentară vaccinarea acestor persoane, a punctat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul „Cantacuzino”.

sursa: digi24.ro

Publicitate

Actualitate

Șoselele vor rămâne înzăpezite în această iarnă dacă drumarii nu își vor primi măririle de salarii: „Majorările trebuie să acopere cel puțin inflația”

Publicat

în

Șoselele vor rămâne înzăpezite în această iarnă dacă drumarii nu își vor primi măririle de salarii: „Majorările trebuie să acopere cel puțin inflația”

Drumurile din România riscă să rămână înzăpezite în această iarnă dacă angajații Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) nu își vor primi măririle de salarii pe care le așteaptă și le merită. Majorările trebuie să acopere cel puțin inflația! 

Sindicatul „Elie Radu”, care reprezintă interesele a 4.800 de salariați din totalul celor 7.000 ai C.N.A.I.R., transmite factorilor decidenți să nu uite de cei peste 3.000 de angajați care lucrează la deszăpeziri, în condiții de ger, și care rămân, uneori, chiar și câteva zile, izolați în frig și viscol în diverse zone din țară.

Salariul minim în C.N.A.I.R. S.A. este de 2.453 lei, motiv pentru care de trei săptămâni, sindicatul a solicitat întâlnirea comisiei de negociere. Banii solicitați sunt prevăzuți în Bugetul de Venituri și Cheltuieli, dar se pare că cei din conducerea companiei se eschivează, de teamă de a nu-și pierde funcțiile. Atât președintele Consiliului de Administrație, Bogdan Pascu cât și directorul general al companiei, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol, încalcă cu bună știință prevederile Contractului Colectiv de Muncă, neconvocând în termenul prevăzut de contract comisia de negociere.

Electrica Furnizare Discount

Drumarii sunt hotărâți să nu mai deszăpezească drumurile în această iarnă, în semn de protest, deoarece nu au primit nici un semn concret de la conducerea C.N.A.I.R. la solicitările de majorări salariale cel puțin în raport cu rata inflației. Acest lucru ar putea duce la un blocaj al economiei naționale, ceea ce nu ne dorim, și așteptăm ca solicitările noastre să nu mai fie ignorate!

„Majoritatea angajaților sunt foarte supărați că nu au primit aceste măriri, mai ales în acest context al creșterii prețurilor la energie electrică, gaze și combustibil. În raport cu creșterile de prețuri, în majoritatea cazurilor, putem spune că veniturile mai multor familii ale drumarilor s-au înjumătățit, iar ei riscă să nu mai poată face față cheltuielilor”, a declarat conducerea sindicatului.

Reprezentanții sindicatului acuză conducerea C.N.A.I.R. de lipsă de implicare în această problemă. Conducerea executivă a companiei așteaptă un mandat de negociere de la Consiliul de Administrație, care amână zilnic luarea unei decizii.

”Oamenii care lucrează efectiv la deszăpezire sunt și cei cu salariile cele mai mici și e normal ca aceștia să fie cei mai nemulțumiți. Dintre angajații C.N.A.I.R., aproximativ 3.000, adică aproape jumătate din total, lucrează pe teren la deszăpezire și câștigă, în medie, până în 3.200 de lei brut. Aceștia muncesc din greu în fiecare iarnă chiar și câte 24-36 de ore fără întrerupere. Unii dintre ei ajung să doarmă efectiv pe utilaje, alții rămân izolați în viscol. Am avut angajați care au rămas izolați câteva zile în câmp, când încercau să deszăpezească drumurile”, semnalează conducerea sindicatului.

Pentru a putea fi convinși să-și desfășoare activitatea în mod normal și, astfel, să se poată circula în bune condiții și în această iarnă în România, angajații Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere solicită măriri de salarii așa cum este prevăzut în buget.

”Fără aceste majorări salariale, oamenii sunt hotărâți să nu mai deszăpezească, iar noi nu mai garantăm că îi putem convinge să iasă la lucru”, a explicat conducerea sindicatului Elie Radu.

În fiecare iarnă, angajații C.N.A.I.R. deszăpezesc 17 000 km de drumuri naționale și 873 km de autostrăzi din întreaga țară.

Citește mai mult

Actualitate

Guvernul scumpește benzina și motorina, de la 1 ianuarie: Cu cât vom plăti în plus

Publicat

în

Guvernul scumpește benzina și motorina, de la 1 ianuarie: Cu cât vom plăti în plus

Accizele la carburanți se ajustează la începutul fiecărui an, potrivit prevederilor legale. Ajustarea este specificată într-un articol din Codul Fiscal. Iată-l:

“Nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr. 1, actualizat cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, de regulă până la data de 20 octombrie, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a fiecărui an”.

În anexa respectivă este trecută valoarea accizelor începând cu anul 2017, dar mai important pentru momentul actual este că Ministerul Finanțelor a actualizat deja, și publicat pe site, nivelul accizelor la carburanți, valabil de la 1 ianuarie 2022.

Electrica Furnizare Discount

Noile niveluri sunt de 1.892 de lei pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb și de 1.734 de lei pentru 1.000 de litri de motorină.

Nivelul la care se plătesc acum accizele sunt de de 1.827 de lei pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb și de 1.674 de lei pentru 1.000 de litri de motorină.

Așadar, avem o creștere de acciză de 65 de lei la 1.000 de litri de benzină, adică o creștere de 6,5 bani pe litru. Deci, cu TVA cu tot, consumatorii români vor plăti mai mult cu peste 7 bani pe litrul de benzină, de la 1 ianuarie.

La motorină, avem o creștere de acciză de 60 lei la 1.000 de litri, adică adică o creștere de 6 bani pe litru. Așadar, cu TVA, consumatorii români vor plăti mai mult tot cu circa 7 bani pe litrul de benzină, de la 1 ianuarie.

Consumul de carburanți auto a crescut semnificativ în România, în acest an și este estimat să depășească nivelurile dinaintea pandemiei. Petrom, liderul pieței, a raportat o creștere a vânzărilor retail, după primele trei trimestre, de peste 10% față de 2020. Rompetrol a anunțat o creștere a vânzărilor prin stații de 19%, în aceeași perioadă de raportare.

Sursa: economica.net

Citește mai mult

Actualitate

Salariul minim în România ar putea ajunge de 3.500 de lei. Negocieri pentru legiferare unor venituri minime adecvate în Uniunea Europeană

Publicat

în

Salariul minim în România ar putea ajunge de 3.500 de lei: Negocieri pentru legiferare unor venituri minime adecvate în Uniunea Europeană

Europarlamentarul român Corina Crețu, membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, a vorbit în cursul serii de marți, despre ce salariu minim pe economie am putea avea în România, dar și modul în care s-ar putea ajunge la suma de 3.500 de lei. Negocierile în ceea ce privește legiferare unor salarii minime adecvate în Uniune vor avea loc curând.

Uniunea Europeană a decis să se implice în ceea ce privește salariul minim pe economie în statele membre. Aceștia au luat în considerare varianta ca salariul fiecărui stat să fie calculat în funcție de salariul mediu brut. Dacă se aplică indicatorul de 60% din salariul mediu brut din România, salariul minim ar putea ajunge de 3.500 de lei.

„Studiile arată că sunt 450 milioane de cetăţeni ai Uniuni Europene, din care 25 milioane sunt la limita sărăciei, iar cei mai mulţi sunt în Europa Centrală şi de Est. Sunt oameni care muncesc mai mult de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-şi poată asigura traiul de zi cu zi. Tocmai de aceea a fost demarată această dezbatere.

Electrica Furnizare Discount

Până la votul din Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (din 11 noiembrie, n.r.) au avut loc 45 de runde de negocieri şi s-a ajuns la un indicator acceptat de toate statele membre: salariul minim să fie de cel puţin 60% din salariul mediu brut al fiecărei ţări membre.

În ceea ce priveşte sumele, la ora actuală salariul mediu brut în România este undeva la 5.300 de lei, iar 60% ar însemna circa 3.500 lei, ceea ce ar ajuta foarte mulţi oameni să-şi asigure un trai decent. Se vorbeşte, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-şi asigure măcar cele necesare (…) Deci, această directivă a salariului minim, deşi va fi o povară pentru statele sărace şi guvernele lor, va accelera reducerea disparităţilor sociale”, a declarat, pentru AGERPRES, Corina Creţu.

Urmează negocierile în ceea ce privește legiferare unor salarii minime adecvate în Uniune

Luni, miniștrii cu atribuții în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale din cadrul UE s-a întâlnit la Bruxelles pentru a discuta propunerea Consiliului European cu privire la salariul minim pe economie. Aceștia au ajuns la un acord asupra mandatului de negociere în ceea ce privește legiferarea salariilor minime adecvate în Uniune. Odată ce acest acord a fost dat, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană pot începe negocierile pentru a obține un text final.

Pe 11 noiembrie, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat raportul asupra propunerii de Directivă privind salariile minime adecvate, proiectul fiind aprobat în cadrul sesiunii PE din 22-25 noiembrie, de la Strasbourg.

Sursa: evz.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare