Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Bătălie istorică pe seama patrimoniului arheologic al municipiului Alba Iulia

Publicat

în

Atât de mult timp ne-am împiedicat (pentru că ne uitam atenţi în coroanele copacilor ca să ne putem feri de „decoraţiile” oferite cu generozitate de sutele de ciori care-şi aveau acolo cuibul) în pavajul jupuit al zonei centrale a Cetăţii Alba Carolina încât unii dintre noi au început să considere că respectiva situaţie este normalitatea. De mai bine de cincisprezece ani administraţia locală a căutat soluţii tehnice şi financiare pentru rezolvarea problemei. Le-a găsit în cadrul unui proiect finanţat prin fonduri europene şi lucrările au început în urmă cu aproximativ un an. Tot atunci au început şi protestele celor cărora schimbarea le provoacă frisoane. Este un truism că nu există vreo situaţie în care toată lumea să fie mulţumită, o situaţie în care să nu apară cârcotaşi şi opinii contrare. Şi nici măcar nu este acesta un lucru rău pentru că din dialog se naşte progresul. Din dialogul civilizat!
Tocmai când credeam că progresul lucrărilor din zona Custozza arată că aici nu va fi un deşert de piatră (aşa cum credeau şi se indignau unii) a reizbucnit scandalul. De data aceasta este vorba despre un scandal între istorici. Dacă e să judecăm după evoluţia scandalului – trei articole apărute în presa naţională şi locală – aş spune mai degrabă că este un scandal al orgoliilor profesionale, al poliţelor de plătit, având patrimoniul arheologic al municipiului Alba Iulia doar ca pretext.
Pentru cei care nu sunt la curent cu această bătălie istorică să facem puţină cronologie:
În 7 decembrie 2011 în Cotidianul.ro apărea un articol semnat de Ioan Piso, profesor la Facultatea de Istorie – Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, intitulat „Ce mai face regimul Băsescu atunci când o ia razna? O crimă împotriva patrimoniului naţional”, în care autorul ataca atât lucrarea de modernizare în sine cât şi săpăturile arheologice derulate în zonă. Cu acest prilej domnul profesor Piso, specialist în epigrafie şi nu în arheologie, consideră că arheologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia nu şi-au făcut datoria şi au închis ochii la unele intervenţii distructive, neconforme cu normele arheologice, în urma cărora vestigii importante ale castrului roman al Legiunii a XIII-a Gemina ar fi fost distruse. „De luni de zile excavatoarele şi buldozerele distrug centrul castrului din Apulum. De patru ori am fost martor al crimei. Astă vară erau distruse cu excavatoarele zonele din jurul clădirii comandamentului, fără ca vreun arheolog să fi fost de faţă. Materiale romane (cărămizi ştampilate, ceramică şi sticlă) zăceau pretutindeni, păzite de maidanezi. Ultima oară am fost acolo în 19 noiembrie, când am vizitat Alba Iulia cu un grup de masteranzi de la Universitatea din Cluj. Priveliştea din fostul parc Custozza era cumplită. Partea de sud a pieţii era deja acoperită cu plăci stupide de beton, iar operaţiunea urma să continue în restul pieţii. Monumentele romane erau străpunse de ţevi de canalizare şi de alte instalaţii. Două excavatoare scoteau straturile de cultură dintre ziduri şi deasupra zidurilor romane. Unul dintre excavatoare s-a apucat apoi să demoleze un zid roman din cărămidă, iar un muncitor clădea cărămida. Celălalt excavator rupea blocuri dintr-un alt zid şi le încărca într-un utilaj. Niciun arheolog nu era de faţă. (…) Cui i-a păsat de legile ţării, care apără patrimoniul naţional? Oare interesul autorităţilor în a distruge ruinele romane nu este mai presus de lege? La cine au ajuns banii din bugetul României pentru proiect şi pentru realizarea lui? Cine a importat plăcile de beton din China? Se ştie că prefectul şi primarul de la Alba sprijină proiectul de la Roşia Montană. Nu li se poate cere ceea ce nu pot, şi anume să înţeleagă importanţa moştenirii istorice de la Alba Iulia. Sunt oare singurii vinovaţi? Ce-a păzit Direcţia pentru cultură, ce-a păzit procuratura, ce-a păzit Muzeul Unirii? Participarea acestuia la aşa zisele săpături a fost formală şi cu totul insuficientă. De ce nu a protestat? (…) Ce păzeşte Comisia Naţională de Arheologie? Nimic altceva decât bunele relaţii cu ministrul culturii şi cu cei de la putere, indiferent cine ar fi aceştia. Nu demult această comisie a dat în unanimitate un nou certificat pentru Muntele Cârnic de la Roşia Montană. Cum putea ea să protesteze împotriva distrugerilor de la Alba Iulia, adică împotriva actualei puteri?”, scria domnul profesor Piso. Sunt opiniile dumnealui şi le respectăm ca atare. Vine însă şi pasajul care ne arată că dincolo de grija pentru patrimoniul arheologic al municipiului Alba Iulia mai este şi altceva. „Vinovatul principal este dl ministru Kelemen Hunor. A protestat pe bună dreptate şi a luat măsuri când nişte excavatoare au pus în pericol zidul cetăţii de la Sarmizegetusa Regia şi au muşcat din contextele arheologice. Era şi o ocazie bine venită de a le da o copită celor din opoziţie. Nu a avut însă nicio tresărire atunci când la Alba Iulia i-au fost cauzate patrimoniului României pagube de o mie de ori mai mari, numai că aici vinovaţi au fost oamenii puterii. Ce-i reproşez eu ministrului culturii nu-i că este ungur, ci că este politician ungur şi nu om de cultură ungur. Ne-am obişnuit însă ca miniştrii culturii să fie numiţi la noi dintre oamenii politici, ca să aibă şi ei un os de ros. Dacă dl Kelemen Hunor ar fi om de cultură, ar fi înţeles valoarea monumentelor romane de la Alba Iulia, aşa cum a făcut-o conaţionalul său, marele Béla Cserni. Sigur că este important şi ce sfetnici ţi-ai ales. Cine ar fi putut din anturajul său să-i atragă atenţia că la Alba Iulia excavatoarele înlătură dovezile istoriei poporului român? Dna Csilla Hegedüs, consiliera sa personală, sau dna Mihaela Ioana Kajtor, secretarul general al ministerului? Aceste doamne sunt mai pregătite să dea informaţii utile despre Transilvania Trust sau firma Artex decât despre patrimoniul istoric românesc. Concluzia celor de mai sus este că niciodată în această ţară, nici chiar sub Ceauşescu, patrimoniul istoric nu a fost distrus la o asemenea scară şi cu atâta neruşinare. Primii vinovaţi trebuiesc căutaţi în rândurile celor care sunt plătiţi pentru a-l apăra. Pentru a dovedi că nesimţirea nu are limite, primăria din Alba Iulia caută să facă din acest oraş, altfel plin de merite, capitală culturală europeană. După o asemenea agresiune împotriva culturii? Forurile culturale europene vor fi puse în temă cu tot ce s-a întâmplat acolo”, îşi încheie articolul domnia sa.
Afirmaţia că grija pentru patrimoniul arheologic al municipiului Alba Iulia ascunde şi altceva este susţinută printr-un articol al domnului Piso, publicat tot în Cotidianul.ro la 15 iulie 2011 din care reiese că între el şi ministrul Culturii există un conflict mai vechi legat de revocarea domnului Piso din funcţia de director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, un conflict care a ajuns chiar şi în instanţă.
    Evident că atacul la baionetă al domnului profesor Ioan Piso nu a rămas fără replică, una intitulată „Panseurile domnului pseudoarheolog I. Piso apropos de Apulum şi alte povestiri. Pledoarie pentru un moment de adevăr”, semnată de Nicolae Gudea, arheolog căruia chiar şi domnul Piso îi recunoaşte pregătirea profesională, Gabriel Rustoiu – arheolog şi director general al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Constantin Inel – arheolog şi director adjunct al muzeului albaulian. „Textul (cel semnat de domnul Piso din care am citat mai sus – n.r.) este plin de dezinformări, lipsă de cunoştinţe arheologice şi chiar prostii. El exprimă izolarea lui I. Piso, frustrarea creată de ea şi multă, multă ignoranţă privind metodele de lucru arheologice. Accentele de patriotardism ale traseistului politic I. Piso, care se vrea mare apărător al patrimoniului apulens se combină nefericit cu denigrarea colegilor arheologi care au lucrat în Parcul Custozza din Alba Iulia. Opinia (sau opiniile) despre săpături sunt tributare unui teribilism nefondat, căci dl. I. Piso nu poate arăta nimic despre săpături proprii finalizate, nu poate demonstra că este arheolog. (…) Domnul I. Piso este un epigrafist foarte bun. Dar lucrările puţine şi mărunte referitoare la arheologia propriu zisă, nu trec niciuna de 1-2 pagini şi cam toate sunt rapoarte de săpătură preliminare şi nearheologice.” Urmează o demontare punct cu punct a afirmaţiilor domnului Ioan Piso pornind de la însăşi calitatea şi expertiza domnului Piso de a se exprima în probleme arheologice de la Apulum. „I. Piso mai adaugă, tot ca sprijin pentru calitatea de critic şi publicarea inscripţiilor de la Apulum. Foarte adevărat şi cu rezultate valoroase. Dar în cele două volume de inscripţii nu se află niciuna singură provenind din castru şi nici care să facă referire la el, aşa că acestea nu-l ajută la cunoaşterea castrului. Inscripţiile menţionează instituţii militare, grade, funcţii, nume, unităţi şi subunităţi militare, dar nimic sau aproape nimic despre castru. Deci dl. I. Piso nu se poate erija – aşa cum crede el – în prezentator al situaţiei arheologice din castrul Apulum pentru că nu are nicio competenţă ca arheolog al epocii romane (sau le are prea generale, ca orice profesor de istorie). (…) Cine citeşte cu atenţie prolegomena la volumul I de inscripţii poate vedea că ştiinţa, cunoştinţele domnului I. Piso despre castru sunt la nivelul zero barat! (…)
Domnul I. Piso nu ştie că săpăturile arheologice din anul 2011 au fost efectuate în şapte puncte de lucru diferite în interiorul castrului de la Apulum, iar dumnealui a văzut numai un sfert de punct. De fapt nu ştie ce a văzut deoarece privea de dincolo de gardul de sârmă! Şi nu prea pare să fi înţeles nimic!” Urmează o lungă descriere a metodelor de lucru în arheologia modernă inclusiv a rolului şi locului utilajelor mecanizate în arheologie cu menţiunea că toate intervenţiile acestora în zona Custozza au fost mereu supravegheate de arheologii Muzeului Naţional al Unirii, precum şi menţionarea faptului că nu poţi altfel să ridici blocuri de piatră de peste 30 de kilograme dar şi a faptului că mecanizat doar s-au îndepărtat stratul superficial de pavaje vechi şi vegetaţie, săpătura efectivă executându-se manual. „Minciunile dvs. le vom distruge cu datele arheologice înregistrate inclusiv fotografii chiar şi aeriene, atunci când vom publica materialul, profilele şi situaţia ruinelor găsite. Dar ce nu ştie dl. I. Piso – şi nici nu-l interesează – sunt realizările cercetărilor arheologice din anul 2011: primul plan ştiinţific al castrului de la Apulum şi un plan provizoriu al comandamentului.
Cel de-al treilea grup de dezinformări şi minciuni se referă la sfertul de punct cercetat pe care l-a văzut I. Piso în data de 19 noiembrie. Aici încep din greu şi dovezile de ignoranţă arheologică (dealtfel foarte fireşti în cazul Piso!):
a. ruinele comandamentului nu se întind pe cca. 1 hectar. Este o mică invenţie nevinovată, dar plină de ignoranţă.
b. zidurile identificate ale clădirii comandamentului nu sunt mai bine păstrate ca oriunde în Europa. La 50 km spre nord la Turda/Potaissa au fost găsite ziduri de comandament (principia), mai bine păstrate. Dar I. Piso, ca nearheolog nu ştie. De fapt ne îndoim că a văzut vreo săpătură în vreun castru de legiune din Europa!
c. în momentul când I. Piso încearcă să prezinte structura clădirii se dovedeşte visător de vârsta a III-a. Nimic din ceea ce a descris nu este adevărat. A repetat cunoştinţe de student silitor din anul I istorie.
d. în legătură cu distrugerile din clădire, I. Piso continuă cu dovezile de neştiinţă crasă. Excavatoarele şi buldozerele nu au distrus nimic din centrul castrului. Aşa că dl. I. Piso a fost martor de patru ori la vise apocaliptice proprii, căci s-a văzut numai pe sine: nu a văzut nici arheologii, nici studenţii (cam 6), nu a văzut nici desenatorii, nici topografii care au fost permanent pe şantier.
e. nu ştim cum a putut observa la distanţa de cca. 20 – 25 m în pământul aruncat cărămizi ştampilate, cioburi şi sticle. Toate acestea se adunau în secţiuni de către muncitori şi studenţi. Nici măcar nu credem aşa ceva căci I. Piso nefiind arheolog poate a confundat lucrurile! Am mai văzut noi un personaj care critica lucrările arheologice la sesiunea muzeului (23 nov. 2011). S-a dus la geam în Sala Unirii şi a strigat: uitaţi-vă cum sapă buldozerele în castru. Şi ne-am uitat: un compresor presa nisipul pentru a se putea aşeza dalele! (…)
h. spre uimirea noastră I. Piso a văzut un excavator distrugând „un zid roman din cărămizi şi un muncitor care reclădea cărămizile”. Este o altă dovadă de ignoranţă. Zidul acela „roman” era de fapt o bucată de perete de clădire modernă ridicată peste zidurile romane. De fapt domnul I. Piso ar fi trebuit să ştie că romanii nu construiau ziduri din cărămizi! (cel puţin în Dacia nu prea!!!)
i. câini maidanezi nu există în zonă. Este o mică invenţie a lui I. Piso ca să crească exotismul situaţiei. Există un singur câine care păzeşte permanent uşa mică de intrare în muzeu şi este tratat ca… paznic. El nu a participat la săpături şi nu se mişcă de la locul lui (la circa 250 m de săpătură).
j. imaginaţia nearheologică a d-lui I. Piso a văzut monumente pătrunse de ţevi de canalizare şi alte instalaţii. Bună imaginaţie, cam bolnăvicioasă şi contagioasă din păcate la alţi ignoranţi. Din păcate aşa ceva nu a mai văzut nimeni. Îi putem arăta şi fotografii.
Aici încheiem dovezile de ignoranţă a d-lui Piso. Ne-a făcut de ruşine tagma, declarându-se arheolog.”
În ce priveşte soarta viitoare a ceea ce s-a descoperit: S-a lăsat chiar şi un mic spaţiu de cca 15 x 20 m care va fi conservat în chip special. La această dată, deja am iniţiat, împreună cu departamentul Programe din cadrul Primăriei Municipiului Alba Iulia, discuţii pentru identificarea unui proiect de finanţare pentru valorificarea descoperirilor arheologice din punctul Parcul Custozza. Am realizat un plan bun al castrului cu toate săpăturile şi descoperirile până în anul 2011 (primul care există până la această dată); am realizat un plan bun al clădirii comandamentului (aşa cum nu mai există în România).
Noi, arheologii din echipa de cercetare, ne-am cam plictisit să tot citim şi să ascultăm elucubraţiile unor ignoranţi, necunoscători ai problemelor şi patriotarzi de duzină, critici a tot şi a toate, care dezinformează şi falsifică lucrurile, mint pe faţă, necontactând niciodată în mod profesional şi corect pe cei care au realizat cercetările arheologice din aceste puncte, pe parcursul lui 2011. Rugăm forurile administrative, pe cele cu rol de coordonare a activităţii culturale, ştiinţifice şi de protejare a patrimoniului să nu mai ia în seamă astfel de zvonişti, de ignoranţi şi rău intenţionaţi, punem la dispoziţia acestor foruri documentaţia de şantier realizată, precum şi imaginile de săpătură şi rezultatele descoperirilor, pentru a înţelege pe deplin importanţa acestor descoperiri, dar şi modul profesionist în care ele au fost realizate. Altfel, ne vedem obligaţi să credem că trăim în epoca atât de sugestiv intitulată «radio şanţ»!
Dar întrebăm aceeaşi lume căreia ne adresăm mai sus: pentru cine vorbeşte domnul I. Piso? Al cui purtător de minciuni este? Cu ce competenţă îşi arogă dreptul de a minţi în gazete, de a falsifica datele, de a dezinforma? Oare acesta să fie patriotismul de care face atâta caz şi aşa arată acesta?”
Ştim cu toţii că în tagma istoricilor există orgolii foarte mari, mai mari decât în alte meserii poate.
Ei, dar credeţi că lucrurile se termină aici? A mai apărut un combatant, Radu Octavian, de meserie avocat, care ne împărtăşeşte opinia dumnealui intitulată „Ce aţi făcut domnilor profesori?” Este o apărare a domnului profesor Piso şi un atac la domnul profesor Iacob Mârza a cărui vină este că era decanul Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, atunci când Gabriel Rustoiu şi Constantin Inel şi-au făcut aici studiile ca arheologi. „Mă adresez dvs cu întrebarea sinceră: cum aţi reuşit să acceptaţi ca facultatea dvs să fie absolvită de personaje hidoase, fară caracter şi fără coloană vertebrală ca aceşti semnatari ai amintitului comunicat, înfiorător prin mizeria sa jignitoare? De ce nu aţi reuşit să inoculaţi în spiritul profesional al acestor absolvenţi dragostea faţă de vestigiile cetăţii în care au învăţat, ale oraşului?
Cum au reuşit ca arheologii cei mai distrugători ai oraşului să fie foştii dvs studenţi? Ce educaţie profesională aţi dat dvs lui Matei Drîmbărean, omul care prin semnăturile lui a permis distrugeri uriaşe şi care este suspect de foarte multe acte de corupţie şi distrugere împotriva patrimoniului? Ce educaţie profesională aţi dat dvs lui Gabriel Rustoiu sau Constantin Inel, semnatari ai oribilului atac împotriva profesorului Piso, atac scris în stilul anilor 50, demn de Ana Pauker şi Tohari Georgescu, un stil primitiv, jignitor şi departe de a fi ştiinţific? Ce educaţie ştiinţifică aţi dat dvs lui Matei Drîmbărean, Gabriel Rustoiu, Constantin Inel, Ana Maria Duna, ca aceştia să participe cu obedienţă la distrugerea siturilor arheologice din cetatea Alba Iulia şi cu slugărnicie faţă de Grup Corint, în care un patron este un alt rebut al facultăţii dvs.? (…) Şi mă folosesc de acest prilej să mă adresez şi unuia dintre marii profesori ai facultăţii dvs. dl Iacob Mârza, cu rezultate ştiinţifice de calibru european, dar cu un caracter infect. Domnule profesor, ştiu că aţi fost informator al fostei securităţi comuniste. Asta denotă un caracter oribil care nu poate fi echilibrat prin realizările ştiinţifice. Lepra rămâne lepră chiar dacă de această boală se îmbolnăveşte un salahor sau un profesor universitar. Cred că tocmai caracterul dvs obedient, slugarnic, de fost informator v-a făcut să nu trageţi măcar un semnal de alarmă împotriva distrugerilor arheologice din cetate. Să nu spuneţi un cuvânt împotriva a ceea ce s-a întâmplat. Aţi tăcut ca un laş”, spune domnul avocat Radu Octavian.
Vă lăsăm pe dumneavoastră să decideţi singuri dacă tot acest scandal are ca obiect numai preocuparea pentru soarta patrimoniului arheologic al municipiului Alba Iulia sau în spatele acestor acuze care pe alocuri primesc, aşa cum se vede chiar alură de denunţ sau înjurătură, se mai ascund şi alte interese. (M.D.A.)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România

Publicat

în

16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România

Luni, 16 mai, va avea loc un fenomen astronomic spectaculos și anume prima eclipsă lunară din 2022. „Lună sângerie” va putea fi observată și din România, însă pentru scurt timp.

O eclipsă lunară totală, care are loc atunci când Luna plină intră în umbra Pământului, va fi vizibilă în regiuni din Americi, Antarctica, Europa, Africa și Pacificul de Est. Între timp, o eclipsă penumbrală, un eveniment produs atunci când Luna se află în umbra mai redusă a Pământului, va fi vizibilă în Noua Zeelandă, Europa de Est și Orientul Mijlociu. Fred Espenak, om de știință specializat în eclipse, a catalogat eclipsa din 16 mai drept o „super-Lună”, adică o Lună la perigeu (cel mai aproape punct de Pământ), astfel că noi vom avea parte de „o eclipsă de super-Lună sângerie”.

Deși momentul exact va depinde în funcție de locul în care ne aflăm, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” ne ajută și ne arată că eclipsa parțială va începe în data de 16 mai, la ora 05:28 (ora României). „Luna sângerie” își va atinge punctul maxim la ora 07:11 (ora României).
Prima dintre cele două eclipse lunare din 2022

Elit - Gustul Desăvârșit

Apoi, evenimentul se va sfârși la ora 08:55 (ora României). Faza penumbrală a eclipsei va începe cu o oră mai devreme și se va sfârși cu o oră mai târziu după eclipsa parțială.

Aceasta va fi prima dintre cele două eclipse lunare din 2022. Următoarea va avea loc în data de 8 noiembrie și va putea fi observată din Asia, Australia, America de Nord, regiuni din Europa de Nord și de Est, Arctica și mare parte din America de Sud.

„Luna sângerie” va apărea în data de 16 mai, ora 07:11 (ora României). Toate fazele eclipsei se vor sfârși la ora 08:55 (ora României).

Sursa: descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

15 Mai: Ziua Internaţională a Familiei. Punctul central al interacţiunilor dintre generaţii, care ne susţine în momente de criză

Publicat

în

Cea de 27-a aniversare a Zilei Familiei vine într-un climat de criză medicală și socială la nivel global. Pandemia aduce în prim plan nevoia de a investi în politici de protecție socială pentru cei vulnerabili. Familiile duc greul crizei, având grijă de membrii lor, fiind alăturii de copiii care nu merg în perioada asta la școală și în același timp continuându-și responsabilitățile de la locul de muncă.

Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Familia are un rol esenţial şi în asigurarea şi îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, prin suport afectiv, îngrijire, vaccinare preventivă sau tratament când sunt bolnavi. În schimb, politicile publice şi programele sociale trebuie să-i asiste efectiv pe părinţi să-şi poată îndeplini acest rol şi trebuie să crească sprijinul financiar acordat familiilor, în special a celor aflate în dificultate sau situaţii vulnerabile.

Elit - Gustul Desăvârșit

De exemplu, prin măsuri cum sunt alocaţiile pentru copii sau ajutoarele acordate condiţionat, dacă părinţii le asigură copiilor o îngrijire preventivă sau dacă îi trimit la şcoală, s-a constatat îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi a rezultatelor lor şcolare.

De asemenea, politicile publice legate de timpul de muncă au impact asupra sănătăţii tuturor membrilor familiei, şi în special a noilor născuţi, ca şi concediul plătit pentru îngrijirea copilului. De exemplu, concediul de maternitate dă posibilitatea mamelor să alăpteze, ceea ce duce la riscuri mai mici de îmbolnăvire a nou-născuţilor, şi chiar şi a mamelor, iar concediul paternal ajută taţii să aibă relaţii mai apropiate de copiilor lor şi să-şi asume mai multe responsabilităţi în familie.

Au contribuit de asemenea la bunăstarea emoţională politicile publice privind timpul flexibil de lucru, care au dat mai mult timp părinţilor să se ocupe de copii şi să le asigure o îngrijire mai bună. Politicile şi programele privind siguranţa şi stabilitatea mediului familial au contribuit de asemenea la bunăstarea fizică şi emoţională a copiilor şi tinerilor.

Mai mult, e nevoie de politici adecvate şi pentru a ajuta familiile să-i poată îngriji nu doar pe cei cu dizabilităţi sau nevoi speciale, dar şi pe vârstnici, mai ales în actualele condiţii de îmbătrânire a populaţiei.

sursa: un.org tvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Donează sânge și intri gratuit la UNTOLD sau Neversea

Publicat

în

BLOOD NETWORK, cea mai longevivă campanie de donare de sânge din România, inițiată de organizatorii UNTOLD și Neversea, îi așteaptă din nou pe eroi să salveze vieți și să se bucure de experiențe de neuitat la unele dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume.

Ajunsă la cea de-a 8-a ediție, campania de donare de sânge BLOOD NETWORK se desfășoară în 2022 în perioada 14 mai – 3 iulie 2022 în toate centrele de transfuzii din țară și în caravanele mobile. Nevoia de sânge pentru salvarea de vieți persistă în spitalele din țară. În România e nevoie anual de peste 500.000 de unități de sânge.

*Rețeaua <<Blood network>> se extinde în 12 orașe

Anul acesta și orașul Zalău se alătură rețelei BLOOD NETWORK, iar numărul de locații unde fanii UNTOLD sau Neversea pot dona sânge crește la 12 (Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Craiova, Sibiu, Zalău, Ploiești, București, Târgu Mureș, Oradea, Constanța).

Elit - Gustul Desăvârșit

Calendarul caravanelor mobile BLOOD NETWORK 2022: Cluj-Napoca, 14-15 mai, Monumentul Memorandiștilor, Str. Eroilor; Timișoara, 21-22 mai, Parcare Politehnică; Brașov, 21-22 mai, Bulevardul Republicii; Iași, 28-29 mai, Iulius Mall; Craiova, 28-29 mai, Mall Electroputere; Sibiu, 4-5 iunie, Pietonal Magazin Dumbrava / Piața Mare; Zalău, 4-5 iunie, Prefectura Zalău; Ploiești, 11-12 iunie, Primăria Ploiești; București, 18-19 iunie, Parcul Herăstrău; Târgu Mureș, 25-26 iunie, Piața Tineretului; Oradea, 25-26 iunie, Piața Unirii; Constanța, 2-3 iulie, Piața Ovidiu.

Cei care donează sânge la caravana mobilă, între orele 8:00 și 14:00, și se înscriu în baza de date ,,Și Eu Donez” (reteaua.sieudonez.ro) primesc un abonament la UNTOLD sau Neversea 2022 și tichete de cumpărături în valoare de 100 de RON din partea Kaufland România. Donarea la caravana mobilă se face în limita locurilor disponibile.

Cei care donează în unul dintre Centrele de Transfuzii din țară trebuie să acceseze site-ul untold.com sau neversea.com, secțiunea BLOOD NETWORK. Acolo vor completa formularul solicitat, vor atașa o poză cu adeverința de donator, iar mai apoi vor primi pe adresa de mail un voucher cu care vor putea achiziționa abonamente UNTOLD, la prețul special de 645 de lei + Taxe (reducere de la 995 lei + Taxe) sau Neversea, la prețul special de 520 de lei + Taxe (reducere de la 920 lei + Taxe).

,,Continuăm cea mai longevivă campanie de donare de sânge din România! Alături de partenerii noștri de tradiție, alături de medici și, nu în ultimul rând, alături de oamenii frumoși care donează sânge, salvăm vieți! Și pentru că anul acesta ne bucurăm și de întoarcerea la normalitate, la festivaluri fără restricții, mărim și noi miza campaniei: toți cei care donează sânge la caravana mobilă vor primi în acest an câte un abonament la UNTOLD sau la Neversea. Le mulțumim de pe acum tuturor celor care vor face un efort să-și rupă din timpul lor ca să doneze sânge. Un mic efort, dar cu o importanță imensă!”, a declarat Edy Chereji, director de comunicare UNTOLD.

,,Cu fiecare ediție a caravanei Blood Network crește numărul de persoane care se implică, ceea ce ne arată că românii, în special tinerii români, înțeleg cât de importantă este donarea de sânge. Suntem încântați că împreună cu partenerii noștri de la Neversea și UNTOLD avem în fiecare an ocazia să unim distracția cu implicarea în comunitate.”, a precizat Anna Katharina Scheidereiter, Manager CSR Kaufland România.

În cele 7 ediții de până acum, BLOOD NETWORK a mobilizat peste 18.000 de oameni să doneze la caravanele mobile de donare de sânge și la centrele de transfuzii din întreaga țară. Doar în 2021, în cadrul campaniei BLOOD NETWORK, s-au recoltat peste 1.200 de litri de sânge de la aproape 2.700 de donatori, iar 3.627 de bolnavi au fost salvați.

Campania BLOOD NETWORK este realizată cu sprijinul Kaufland România, în parteneriat cu platforma  „Și Eu Donez” și cu ajutorul Institutului Național De Transfuzii Sanguine.

Neversea 2022 are loc între 7-10 iulie la Constanța. UNTOLD 2022 are loc în perioada 4-7 august la Cluj-Napoca.

Lucian Danciu


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare