Rămâi conectat

Actualitate

Bătălia pentru conducerea DNA a început joi: Cine sunt candidații care vor șefia direcției anticorupție

Publicat

în

Bătălia pentru conducerea DNA a început joi: Cine sunt candidații care vor sefia direcției anticorupție

Joi, 16 ianuarie, Ministerul Justiției începe interviurile celor cinci candidați care au îndeplinit condițiile de participare necesare pentru numirea în funcția de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procedura de selecție fiind declansșată încă din decembrie anul trecut.

Dosarul candidaților a inclus dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care se concurează, curriculum vitae, minim 10 lucrări întocmite în compartimentele în care candidatul şi-a desfăşurat activitatea în ultimii cinci ani, ultimul raport de evaluare a activităţii sale profesionale, alături de orice alte înscrisuri relevante.
Cine sunt candidații care aspiră la funcție

Cei cinci candidați sunt Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru, Călin Nistor.
Mariana Alexandru

Electrica Furnizare Discount

Mariana Alexandru este procuroru de peste 30 de ani și și-a desfășurat activitatea la structuri de parchet de toate nivelele, inclusiv la ambele parchete specializate, DNA și DIICOT, după cum a declarat. Prima funcție de conducere, pe care a ocupat-o timp de 6 ani a fost cea de procuror inspector la PCA CV unde a efectuat controale de fond și tematice la parchete, verificând mii de dosare soluționate de procurori și infirmând soluțiile nelegale și netemeinice.

În 2005 a fost numită procuror la DNA și timp de 9 ani a luptat aici împotriva fenomenului corupției la nivel înalt. Dosarele instrumentate de Mariana Alexandru au fost deseori menționate în documentele elaborate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

În cei 9 la DNA, a ocupat succesiv funcțiile de procuror șef serviciu și a condus din poziția de procuror șef adjunct ambele secții operative din Direcția Națională Anticorupție.

În toamna anului 2014 a părăsit magistratura și a ieșit la pensie, din motive independente de voința acesteia, iar apoi în 2018 a formulat cererea de revenire în magistratură, iar plenul Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat revenirea.
Crin-Nicu Bologa

Acesta este adjunctul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. La vârsta de 33 de ani a devenit şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţiei – Serviciul Teritorial Cluj, devenind cel mai tânăr procuror din ţară ajuns într-o funcţie atât de importantă.

Bologa a mărturisit într-un interviu pentru Adevărul că în 2003 a instrumentat cel mai greu caz al său, o crimă petrecută în Valea Zalăului, unde au fost găsite două picioare, două braţe si capul unui bărbat. Complexitatea cazului a fost dată de faptul că nu se ştia dacă este vorba despre una sau două victime, în condiţiile în care persoanele care au recunoscut braţele ca fiind ale unui vecin de-al lor susţineau despre capul găsit că nu ar fi al aceluiaşi individ.

De numele său se leagă și singurul caz de omor cu autor necunoscut aflat în evidenţele Parchetului Sălaj. Crima a avut loc în 1999, victima fiind o tânără de 26 de ani din Zalău.

În 2016 acesta a fost dat în judecată de trei inculpați, care au fost deranjați că procurorul a dat informaţii presei despre acuzaţiile ce le erau aduse şi că astfel le-a fost prejudiciată imaginea. În primă instanță, Judecătoria Sector 5 din București le-a dat câștig de cauză reclamanților, dar în urma apelului sentința a fost schimbată iar prim-procurorul şi Parchetul Sălaj a scăpat de plata a 45.000 lei cât a fost obligat să plătească daune morale.
Camelia Elena Grecu

Camelia Elena Grecu este procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Aceasta a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța din 2009 până în 2016 după care a schimbat magistratura dobrogeană pe Structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție.

Grecu a mai candidat pentru funcția de procuror-șef în 2018, în timpul mandatului fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, însă a fost respinsă. La momentul acelei candidaturi, luju.ro scria că Grecu a fost pusă sub acuzare.

Numele acesteia apărea într-un dosar de corupție instrumentat chiar de DNA la vremea aceea. Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis atunci redeschiderea urmăririi penale față de procuroare într-un dosar în care era acuzată de grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals și favorizarea făptuitorului.
Ionuţ Botnaru

Acesta a fost procuror-șef al DIICOT Ploiești și mai apoi procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Botnaru l-a înlocuit în funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pe Liviu Mihail Tudose, care și-a terminat cele două mandate posibile în fruntea acestei structuri din subordinea ministerului. Secundul său a devenit chiar Liviu Mihail Tudose, care a devenit, tot prin concurs, procuror general adjunct. Ambii nu au avut atunci concurență pe post.

Despre Ionuț Botnaru s-a scris în presă că numele său a apărut în dosarul foștilor procurori DNA, Onea și Negulescu și este prezentat ca un coleg de facultate cu fostul premier Victor Ponta.
Călin Nistor

Călin Nistor este procuror șef adjunct al DNA din 10 mai 2013, iar în perioada 11 martie – 9 mai 2013 a mai ocupat interimar funcția de procuror sef al DNA dupa plecarea lui Daniel Morar. El a preluat la inceputul anului 2019 conducerea institutiei, ca interimar, pana la numirea unui titular.

Desemnarea sa a fost făcuta în urma unei ședinte care a avut loc la DNA, cu participarea procurorului general de la acea vreme, Augustin Lazăr, după ce Anca Jurma, care a deținut conducerea interimară a instituției, a refuzat prelungirea interimatului.

Nistor și-a început cariera în 1995, când a fost pentru un an procuror la Parchetul Judecătoriei Drăgășani. Timp de patru ani a fost avocat în Baroul Vâlcea, iar începând cu anul 2000 a revenit în magistratură, mai întâi tot la Parchetul Judecătoriei Drăgășani, apoi la Parchetul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea (2003-2005) și la DNA – Structura Centrală (2006-2008).

Din ianuarie 2008 până în 10 martie 2013, Nistor a condus DNA – Structura Teritorială Pitești, funcție din care a fost delegat, în 11 martie 2013, în funcția de procuror șef al DNA.

sursa: capital.ro

Publicitate

Actualitate

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Publicat

în

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Alimentația oamenilor are un impact semnificativ asuprea mediului și emisiilor de gaze, 60% dintre emisiile de gaze de seră provinind din agricultură având ca sursă alimentația bazată pe carne și lactate, arată DCNEWS.ro.

Ce ar fi dacă toți oamenii de pe planetă ar deveni vegani? Este o întrebare care ar pune în mișcare imaginația multor adepți ai acestui stil de viață, însă, de această dată, întrebarea a venit din partea oamenilor de știință, care vor să măsoare impactul alimentației noastre asupra planetei.

Electrica Furnizare Discount

În medie, un om consumă aproximativ 40 de kilograme de carne pe an, iar în țările dezvoltate, această medie se dublează. Experții în climatologie consideră că ar trebui să reducem drastic consumul de carne, pentru a ajuta în eforturile de reducere a încălzirii globale, transmite BBC.

Agricultura animalieră, un producător important de emisii de seră

Aproximativ 15% din gazele de seră emise de oameni provin din urma producției animaliere. Dacă am deveni vegani cu toții, aceste emisii ar scădea drastic. Consumul de carne ocupă prea mult loc, 80% din terenul fermelor din lume fiind dedicat producției de carne și lactate. Ca să cuantificăm această suprafață, am putea spune că terenul agricol este de dimensiunea SUA, China, Europa și Australia la un loc.

În alimentația omului modern, carnea și lactatele ocupă un procent de 18% din caloriile consumate, iar aceeași cantitate este responsabilă de 60% dintre emisiile de gaze de seră provenite din agricultură. Un raport al Națiunilor Unite sugerează că toți oamenii ar trebui să reducă din cantitatea de carne consumată, dar și din deșeurile produse. Raportul a mai evidențiat faptul că între 8% și 10% din deșeurile create de oameni constau în mâncare și ambalaje.

Sursele locale, benefice pentru biodiversitate

Nu toate sursele de carne prezintă același impact asupra planetei. Cel mai mare impact îl au fermele de bovine, care sunt, de altfel, unul dintre factorii principali în defrișare pădurii amazoniene. Toate emisiile produse de fermele de bovine sunt din cauza digestiei vacilor. În timpul procesului digestiv, acestea produc metan, un gaz de seră cu nociv, efectele sale de încălzire fiind de 28 de ori mai puternice decât cele ale dioxidului de carbon pe parcursul a 100 de ani.

O vacă provenită dintr-o astfel de fermă produce între 70 și 100 de kilograme de metan pe an, iar în lume sunt înregistrate aproximativ 1,5 miliarde de vaci. Comparat cu această secțiune a agriculturii, fermele mici, locale, au un impact mult mai mic asupra mediului, iar în cazul în care animalele ar fi scoase la pășunat, există beneficii pentru biodiversitatea locală.

O dietă bazată pe plante ar veni și în beneficiul sănătății consumatorului. Un studiu a estimat că dacă fiecare om ar trece la o dietă vegană, bazată pe legume și fructe proaspete, aproximativ 8 milioane de decese ar putea fi evitate în lume până în 2050. Așadar, o schimbare în alimentație ar putea fi benefică atât corpului, cât și planetei.

Citește mai mult

Actualitate

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Publicat

în

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Începând cu data de 26 ianuarie 2022, va debuta și în România vaccinarea anti coronavirus pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani. Copiii medicului militar, Valeriu Gheorghiță, coordonatorului campaniei naționale de vaccinare se încadrează și ei în această grupă de vârstă, iar acesta spune că a discutat cu ei despre vaccin.

Dr. Valeriu Gheorghiță spune că și-a consultat copiii, o fetiță de 6  ani și un băiețel de 11 ani, în legătură cu administrarea vaccinului anti Covid, iar aceștia i-au transmis că vor aștepta să le vină rândul, după copiii care au neapărată nevoie de serul care să-i protejeze împotriva Covid-19.

Electrica Furnizare Discount

„Am discutat această problemă cu ei, ei sunt absolut deschiși la acest lucru, însă ceea ce mi-au spus, ținând cont, bineînțeles, de ceea ce le-am explicat, cum funcționează un vaccin și care sunt avantajele, mi-au zis: «Tati, o să așteptăm să dăm prioritate celor care au cea mai mare nevoie în momentul de față», adică copiilor cu afecțiuni cronice. Ulterior, sigur, vor dori să se vaccineze și îmi doresc chiar să-i vaccinez personal, dacă o să merg într-un cabinet de vaccinare”, a mărturisit Valeriu Gheorghiță la Digi24.

Cine are prioritate la vaccinul anti Covid

România a contractat 550.000 de doze pentru anul 2022, ceea ce ar ajunge pentru aproximativ 260.000 de copii din grupa de vârstă 5-11 ani dintr-un total de 1,2 milioane, câți ar fi eligibili.

Autoritățile spun că au prioritate la vaccinare copiii care sunt în evidența medicilor cu următoarele afecțiuni:

obezitate,

afecțiuni cardiovasculare, poate malformații cardiovasculare,

alte tipuri de malformații (sindromul Down crește de cel puțin 10 ori riscul de deces prin COVID-19)

diabet,

boli cronice renale,

neoplazii (cancerele hematologice: limfoame, leucemii).

„Uitându-ne la copiii care au fost spitalizați cu forme moderate sau severe de boală, principalii factori de risc pe care acești copii i-au avut au fost obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile renale, iar obezitatea este legată direct de riscul de diabet. Mai mult, după Covid, există, se pare, un risc de două ori mai mare de a face diabet zaharat de tip I, acel diabet insulino-dependent”, a spus Valeriu Gheorghiță pentru sursa citată.

Sursa: click.ro

Citește mai mult

Actualitate

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

Publicat

în

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

În 2021, salariul mediu net lunar la nivel naţional a crescut, în medie, cu 14%, de la 3.047 de lei (în octombrie 2019), la 3.544 de lei (octombrie 2021). Există însă judeţe în care salariile au crescut mai mult, iar altele în care creşterea a fost mai timidă.

Bucureştenii au fost românii cu cele mai mari salarii şi în 2021, urmaţi de clujeni. Pe locul al treilea se află cei din judeţul Timiş. ZF a publicat harta salariilor din România, pe e baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Bucureştiul este în continuare lider la acest capitol, dar diferenţa faţă de locul doi, ocupat de Cluj, s-a micşorat.

CITEȘTE ȘI: Poprirea pe salariu, pensie sau cont în 2022: Când şi cum executarea silită poate fi anulată în justiţie

Bucureștiul are cele mai mari salarii din țară, de 4612 lei salariu mediu net, iar la polul opus, Teleorman, este probabil cel mai sărac județ din România, cu 2674 lei salariu mediu net pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Județele cu populație maghiară, Harghita și Covasna (2752, respectiv 2756 lei) sunt la polul sărăciei, imediat după Teleorman. Faptul că UDMR a fost mereu la guvernare se pare că nu s-a răsfrânt asupra nivelului de trai și a salariilor din cele 2 județe.

De menționat este faptul că județul Teleorman a fost ținut vreme de mult timp într-o sărăcie continuă de către propriul său baron local, Liviu Dragnea, lucru ce a transformat județul din sudul țării într-un pol al sărăciei și al emigrării.

Citește și: INS: Cât a crescut salariul mediu net în luna noiembrie 2021, față de luna octombrie

Cluj și Timiș (4291 lei salariu mediu net pe lună, respectiv 3835 lei) au cele mai mari salarii, după capitală. Oltenii (județul Olt) au una dintre cele mai mari creșteri, de 22%. Bihor (2894 lei), unde este groful local Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean, care a dus Oradea la cele mai mari prețuri la gunoi din România,  se află sub Botoșani(2986), nu departe de Vaslui(2803).

Alba se află peste media națională, dar sub media pe Transilvania. Se poate observa că acolo unde au fost economii deschise, care nu au fost dominate de baroni sau grofi locali, care au impuse ”firme de casă”, așa cum sunt de exemplu la Teleorman, Harghita, Covasna, Suceava, Bihor, economia a crescut, trend urmat ulterior și de salarii.

Citește și: Salariul minim pe economie 2022: Cât vor câștiga românii, brut și net, începând cu noul an?

Suceava, județul în care baronul Gheorghe Flutur a scris cuvântul „Bucovina” în 2009 folosind țarcuri cu oi, se află în acest moment la nivelul de 2716 lei salariu mediu net lunar, depășind doar Maramureșul (2713 lei), dintre județele adiacente.

Bucureștiul și Ardealul sunt cele mai dezvoltate zone ale României, lucru ce se vede și în nivelul salariilor, dar unele județe din Moldova (Bacău) sau Oltenia (Olt) au un nivel cu mult peste provincia istorică în care se află.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare