Accident GRAV: Un bărbat a murit şi alte cinci persoane au fost transportate la spital. Traficul pe DN1 este blocat

Un bărbat a murit şi alte cinci persoane au fost transportate la spital în urma unui accident produs, marţi dimineaţă, pe DN 1, în judeţul Braşov, fiind implicate trei autovehicule. Traficul este blocat între Beclean şi Dridif, transmite news.ro.

Accidentul a avut loc pe DN 1, la km 241, între localităţile Beclean şi Dridif din judeţul Braşov, fiind implicate 3 autovehicule.

„În urma impactului au rezultat 6 victime, 5 dintre acestea fiind transportate la spital. Pentru cea de-a 6-a persoană, respectiv unul dintre conducătorii auto, a fost declarat decesul de către cadrele medicale sosite la faţa locului”, a anunţat Poliţia Judeţeană Braşov.

La testarea celorlalţi doi şoferi din punctul de vedere al prezenţei alcoolului în aerul expirat rezultatul a fost 0.

Poliţiştii fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele şi împrejurările producerii accidentului rutier.

Traficul este blocat pe DN 1, iar circulaţia este deviată între localităţile Voila şi Făgăraş, prin DJ 103E şi DJ 104A.

 

Concediul medical acordat de medicii de familie se va micșora. Vești importante pentru un număr de angajați

Ordinul comun al MS și CNAS nr. 1.398/729/2021, ce se aplică de duminică, a adus mai multe modificări importante legislației privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit unui ordin comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), începând cu data de 01.08.2021, cumularea concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă, pe care putea să le obțină un angajat de la medicul de familie într-un an, s-a redus de la 30 la 28 de zile.

Printre altele, documentul a redus durata concediilor medicale ce pot fi acordate într-un an de medicul de familie pentru incapacitate temporară de muncă de la 30 de zile, cât era înainte, la 28 de zile.

„Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăși 28 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia”, apare, mai exact, în ordinul comun al MS și CNAS.

După ce se atinge limita de 28 de zile calendaristice, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite) va putea fi acordat unui asigurat doar de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau, în caz de internare, de către medicul din spital.
Înainte, normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate stabileau o durată maximă cumulată a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă de 30 de zile calendaristice.

Pe lângă această schimbare, de la începutul lunii august se aplică mai multe reguli noi privind concediile medicale și modul în care sunt ele acordate. De pildă, de duminică, cei care lucrează la mai mulți angajatori și intră în concediu medical doar la unul dintre ei riscă amendarea

Apoi, ordinul comun nr. 1.398/728/2021 stabilește că, atunci când o persoană solicită concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite), medicii curanți trebuie să întocmească un plan de urmărire a evoluției bolii.

Monitorizarea celor intrați în concediu medical, adică respectarea acestui plan, este urmărită de medici în cadrul unor consultații acordate pacienților la cabinet, dar, în cazuri speciale, acest lucru se poate face și prin consultații la domiciliu sau la distanță.

În plus, de-acum, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă are, în primă fază, patru zile calendaristice, dacă certificatul este acordat de medicul de familie, informează avocatnet.ro

Sursa: bugetul.ro

Peste 75% din companiile românești sunt fraudate de proprii angajați. Ce venituri se pierd anual

Peste 75% dintre companiile din România sunt fraudate de proprii angajați, perioadele de criză amplificând fenomenul fraudei ocupaționale, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri, scrie Mediafax. 

„2020 a venit cu restricții de circulație și tăieri salariale. Parte dintre angajați au înțeles că trebuie să își redimensioneze cheltuielile în raport cu salariul rămas după tăieri. Altă parte a căutat soluții alternative de ”recuperare” a pierderilor și chiar creștere a veniturilor. Crima organizată s-a îndreptat pentru finanțare către companiile cu bugete mari și capabilități de depistare a fraudelor reduse, cum ar fi companii de retail, asigurări, bănci, logistică. Ponderea crește, mai ales în contextul unei crize. Am văzut acest lucru în perioada 2008-2009, dar mai ales în 2020 în contextul crizei economice cauzate de pandemia de COVID – 19”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

Ce venituri se pierd anual

La nivel internațional, companiile, instituțiile statului și asociațiile non-profit pierd anual 5% din venituri, în medie, din cauza fraudelor comise de proprii angajați, manageri și chiar acționari, potrivit unui raport privind frauda și abuzul ocupațional, realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE).

„Credem că procentul este mai mare în România, în contextul în care serviciile de corporate intelligence, care pot reduce semnificativ pierderile și frauda ocupațională, sunt utilizate mult sub potențial. De asemenea, foarte puține companii din România au implementate mecanisme antifraudă sau soluții care să trateze eficient suspiciunile de fraudă, sau cele de încălcare ale regulamentelor interne de funcționare”, mai spune Gabriel Zgunea, menționând că, în România, față de alte părți ale Europei, frauda este văzută ca un risc de business inerent, managerii considerând că ar trebui să accepte acest lucru.

Prejudicii reputaționale masive

Prejudiciile financiare nu sunt însă singurele urmări cauzate de fraudele interne. Companiile suferă prejudicii reputaționale masive ca urmare a acestui fenomen, care pot duce până la pierderea credibilității și a încrederii acordate de piață.

Mai mult, în anumite cazuri, fraudele interne pot duce la investigații penale împotriva companiilor și la atragerea răspunderii penale a acestora.

Cele mai întâlnite tipuri de fraudă privesc diferite scheme de conflicte de interese – probabil una dintre cele mai întâlnite scheme de fraudă în Europa Centrală și de Est: angajații determină sau influențează alocarea contractelor pentru companiile fondate sau controlate de aceștia sau de rudele lor (tipologie frecvent întâlnită în fiecare industrie); tratament preferențial sau alocare de contracte acordate anumitor parteneri de afaceri – observate, de obicei, în industria farmaceutică, retail și la dezvoltatorii imobiliari; manipularea polițelor de asigurare, în special prin aranjamente ilicite între angajații departamentului antifraudă și clienți; manipularea împrumuturilor bancare; compromiterea emailului cu ajutor din interiorul companiei; deturnarea sau furtul de bunuri (utilizarea neautorizată a mașinilor companiei, laptopurilor, utilajelor de orice fel), de asemenea, observate foarte frecvent în fiecare industrie.

Sisteme de risk management și compliance

Deși aflate în urma companiilor din vestul Europei, cele din România încep tot mai mult să fie interesate de îmbunătățirea sistemelor de risk managament și compliance, în contextul în care se confruntă cu un număr în creștere de fraude interne sau potențiale fraude interne, care riscă să le pună în pericol reputația și patrimoniul.

Companiile care generează cele mai multe solicitări sunt din industriile de retail, investment, banking, producție, farmaceutică, IT, oil & gas, construcții, logistică, asigurări, telecom, management, servicii industriale etc.