Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunţat joi, că acordul de mediu la autostrada Sibiu – Piteşti este posibil să fie gata până la finalul anului, după care se pot organiza licitaţii pentru loturile 2, 3 şi 4.
„Cât priveşte autostrada Sibiu – Piteşti, sunt convins că vă interesează subiectul, loturile 1 şi 5, după cum ştiţi, au fost licitate. Ele sunt în faza de evaluare. Nu pot fi comunicaţi câştigătorii încă, până când nu vom avea acord de mediu pentru întreg sectorul Sibiu – Piteşti. Este o cerinţă a Uniunii Europene de la care nu ne abatem. De asemenea, nu vom lansa sectoarele 2, 3 şi 4, până nu vom avea acordul de mediu”, a declarat Neaga într-o conferinţă de presă.
Întrebat când este posibil ca CNAIR să aibă acordul de mediu la autostrada Sibiu – Piteşti, Neaga a răspuns: „Din informaţiile pe care le avem, până la sfârşitul anului.”
Termenul de finalizare a autostrăzii Piteşti-Sibiu este o ecuaţie cu multe necunoscute, însă de la patru ani în sus putem vorbi de un termen pentru acest obiectiv, a declarat, în luna august, la Digi 24, ministrul Transporturilor, Lucian Şova.
Traseul autostrăzii Sibiu – Piteşti traversează teritoriul a trei judeţe – Sibiu, Vâlcea şi Argeş – şi este împărţit în cinci secţiuni, respectiv: Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Ţigveni, Ţigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti, potrivit unui comunicat de presă din luna iulie, al Ministerului Transporturilor.
Persoanele din Germania, care nu sunt vaccinate anti-Covid și nu pot merge la muncă în vreme de carantină, nu vor mai primi indemnizații din partea statului
Persoanele din Germania, care nu sunt vaccinate anti-Covid și nu pot merge la muncă în vreme de carantină, nu vor mai primi indemnizații din partea statului
În Germania, în perioadele de carantină, salariile persoanelor care nu sunt vaccinate anti-Covid nu vor mai fi acoperite de stat, sub formă de indemnizații.
Decizia, negociată cu regiunile germane, va intra în vigoare la 1 noiembrie.
„Se spune uneori că ar fi o presiune pentru cei nevaccinați, dar cred că trebuie văzut invers, este o chestiune de echitate”, a explicat Jens Spahn într-o conferință de presă.
Până acum, persoanele aflate în carantină primeau indemnizații pentru a compensa pierderea lor de venit. Cu toate acestea, mai multe „landuri” au pus deja capăt acestei practici.
„Cei care se protejează pe ei înșiși și pe ceilalți prin vaccinare își pun întrebarea justificată de ce să plătească pentru cineva care era în vacanță într-o zonă de risc și care, pentru că nu este vaccinat, trebuie pus în carantină, de ce să plătească pentru o astfel de persoană?”, a justificat el.
”Atunci când oamenii spun că este libertatea lor de decizie – rămâne decizia lor persoanală liberă – să se vaccineze sau nu, acea decizie trebuie să vină și cu responsabilitatea de a suporta responsabilitatea consecințelor financiare”, a argumentat el.
Potrivit unui sondaj publicat de Yougov luni, aproape jumătate dintre cei chestionați (48%) sunt împotriva acestui sprijin, față de 43% care sunt în favoarea acestuia.
Peste 52 de milioane de oameni (63,4% din populație) primiseră miercuri două doze de vaccin anti-covid în Germania, unde guvernul se luptă să accelereze ritmul imunizărilor.
Raluca Turcan: „Vom face o propunere sindicatelor şi patronatelor cu privire la creşterea salariului minim”
Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale a făcut noi declarații privind majorarea salariului minim, arată DCNEWS.ro.
Majorarea salariului minim va fi consistentă inclusiv pe partea de salariu net, a declarat miercuri, la Tulcea, în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Prefectura judeţului, ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, scrie Agerpres.
„Cel mai probabil săptămâna viitoare, când vom avea Consiliul naţional tripartit, vom face o propunere sindicatelor şi patronatelor cu privire la creşterea salariului minim. Solicitarea de majorare se încadrează între 8 şi 12%, iar împreună cu premierul am identificat o variantă ancorată în indicatorii economici reali astfel încât majorarea salariului minim să fie una consistentă inclusiv pe partea de salariu net”, a declarat ministrul Turcan.
Creșterea locurilor de muncă
Oficialul guvernamental a amintit că de la începutul pandemiei măsurile active iniţiate de Guvernul României, evaluate la 7,6 milioane de lei, au dus la creşterea cu 120.000 a locurilor de muncă, doar în judeţul Tulcea fiind înfiinţate 1.142 de joburi, 280 de angajatori apărând pe piaţa forţei de muncă.
„Am reuşit să schimbăm trendul care caracteriza judeţul Tulcea, şi anume de a avea un număr mai mare de pensionari decât persoanele active, ajungând ca în momentul de faţă să avem 48.000 de persoane active şi 47.000 de pensionari. Aceasta este tendinţa”, a mai spus ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Investiții publice mai mari
Raluca Turcan a menţionat că anul acesta investiţiile publice au fost cu 23 de miliarde de lei mai mari decât cele de anul trecut şi că anul acesta s-au creat 120.000 de locuri de muncă.
„Dacă nu am fi avut creştere economică, dacă nu am fi urmărit ocuparea şi investiţiile, astăzi nu am fi fost în punctul de a privi cu optimism spre ceea ce înseamnă finanţarea corespunzătoare a asistenţei sociale şi, de asemenea, reforma pensiilor şi salarizării în sistemul public”, a menţionat ministrul Muncii.
Ordonanță de Urgență
Raluca Turcan a amintit, totodată, că săptămâna trecută s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele care se află în asistenţă socială, dar îşi găsesc singure un loc de muncă pe care-l păstrează un an, vor primi timp de şase luni ajutor social.
„De asemenea, persoanele aflate în asistenţă socială care nu au nivelul de educaţie corespunzător pentru a intra pe piaţa muncii vor fi înscrise, prin parteneriate pe care noi le creăm cu inspectoratele şcolare judeţene, să urmeze cursuri ‘A doua şansă’, iar participarea la aceste cursuri va fi sprijinită cu plata transportului pentru persoanele care intră în procesul de educare şi formare”, a precizat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Ministrul Raluca Turcan a participat miercuri la Mahmudia la inaugurarea unui centru itinerant pentru recuperarea copiilor cu dizabilităţi, iar apoi, la Tulcea, s-a întâlnit cu şefii serviciilor deconcentrate din judeţ, după care a susţinut o conferinţă de presă.
Vești proaste pentru românii cu credite bancare. Ratele ar putea crește cu sume între 100 și 300 de lei pe lună
Pe măsură ce cursul valutar instabil și inflația pun presiune pe Banca Centrală, dobânda-cheie se află în pericol de mărire. În luna noiembrie ar putea avea loc cea mai devreme majorare, iar ratele românilor vor fi mai scumpe cu sume cuprinse între 100 și 300 de lei pe lună.
În luna iulie, cetățenii s-au împrumutat cu 6,3 miliarde de lei, mai mult cu 2, 1% față de luna iunie. În total, românii au de achitat băncilor 306 miliarde de lei. Cei care au luat credite bancare înainte de primăvara anului 2019 sunt deja afectați întrucât vechiul indice IRCC se află deja în creștere. ROBOR, la trei luni de zile, aduce un plus la rata lunară de 15 lei pentru acești români.
Vești proaste pentru românii cu credite bancare
Amalia este unul dintre cetățenii care, la începutul acestui an, a decis să ia un credit imobiliar în valoare de 85.000 de euro pentru a-și cumpăra un apartament în municipiul București. Dobânda pe care trebuie să o plătească a fost calculată în funcție de indicele IRCC, care, în ultimele trei luni de zile, a înregistrat o valoare fixă – de 1, 25%, însă nu se știe dacă va mai rămâne la același nivel.
„Sunt pe cele trei luni de dinainte, cum s-a calculat dobânda. Dar să vedem de luna viitoare. Sunt îngrijorată că s-ar putea să crească dobânda în următoarele luni şi să sperăm că nu va fi pentru o perioadă îndelungată”, a spus tânăra.
Viitorul nu sună bine deloc. Banca Centrală se pregătește să majoreze dobânzile de două ori. Potrivit analiștilor, acest lucru ar putea să aibă loc în luna noiembrie și în luna ianuarie a anului 2022.
Banca Centrală se pregătește să majoreze dobânzile. Care este motivul
„Factorii care influenţează întotdeauna dobânda sunt inflaţia, riscul general al pieţei, probleme de lichiditate. Avem şi această dobândă reală care e legată de dezechilibrul dintre cerer şi ofertă de capital de pe piaţă”, a explicat Cristian Păun, profesor de economie.
„Inflaţia e deja destul de sus. E deja 5,3%. Atunci BNR va majora dobânda-cheie. Ceea ce duce în lanţ la majorarea dobânzilor de către bănci. Ratele românilor vor fi mai scumpe cu sume cuprinse între 100 şi 300 de lei, pe lună” a precizat Adrian Câciu, analist economic, potrivit antena3.
Un român care a luat un credit pe 30 de ani, în valoare de 250 de mii de lei, avea în luna mai o rată lunară de 1.123 de lei, calculată la un indice ROBOR la 3 luni, de 1,5%. În condițiile în care același indice va ajunge la 2, 5%, clientul va plăti mai mult cu 144 lei pentru aceeași rată lunară.
pentru întreg sectorul Sibiu – Piteşti. Este o cerinţă a Uniunii Europene de la care nu ne abatem. De asemenea, nu vom lansa sectoarele 2, 3 şi 4, până nu vom avea acordul de mediu”, a declarat Neaga într-o conferinţă de presă.
