Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

ALEGERI PARLAMENTARE ALBA | Dorin Nistor îşi prezintă programul politic

Publicat

în

„Sunt economist şi îmi asum politica economică propusă de ARD, dar sunt şi albaiulian şi nu pot uita comunitatea din care provin”

Am o experienţă de peste 15 ani în mediul economic. Am avut ocazia să văd nemijlocit dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici de toate mărimile. Legislaţia greu predictibilă, în continuă schimbare, o avalanşă de taxe şi impozite care sufocă un mediu economic şi aşa împovărat de birocraţie. Pe deasupra acestor neajunsuri specifice româneşti a mai venit şi criză economică globală, care nu dă semne că vrea să plece. O economie în care companiile o duc rău, populaţia sărăceşte din cauza salariilor mici sau, şi mai rău, a şomajului. Apoi începe un cerc vicios în care lipsa consumului duce la performanţe diminuate pentru societăţi comerciale şi din nou populaţia are de suferit. Însă nici extrema cealaltă, a consumerismului cu orice preţ, nu este soluţia.
Alianţa România Dreaptă are în platforma sa politică unele măsuri care pot duce la ruperea acestui cerc vicios. Sunt măsuri care pot reporni economia. Pot reporni inima României.
Doresc să vă prezint câteva măsuri economice propuse României de ARD şi la care eu rezonez. Voi încerca în acelaşi timp nu doar să le prezint sec, ca pe o platformă -program scrisă de altcineva, ci să le explic pe înţelesul tuturor, cerându-mi aprioric iertare celor care nu au nevoie de explicaţii, înţelegând fenomenul economic.
Aş începe cu nivelul COTEI UNICE de impozitare. Suntem de părere că aceasta trebuie scăzută la 12%. Vor exista voci care vor spune că afectăm bugetul de stat prin această măsură. Acestor oameni le voi spune un singur lucru: „economia gri” are proporţii inimaginabile în România. Auzim zilnic de companii care nu înregistrează profit sau, chiar mai rău, funcţionează pe pierderi. Cum vă explicaţi asta? Cum e posibil ca o asemenea companie să funcţioneze ani în şir pe pierderi şi totuşi să nu dispară? Răspunsul e unul singur: evaziunea fiscală. Dacă însă companiile vor avea de plătit o cotă de impozitare mai mică? Nu credeţi că vor fi suficient de mulţi patroni dornici să „doarmă mai bine noaptea” plătindu-şi dările către stat şi încetând să caute căi mai mult sau mai puţin legale pentru a-şi ascunde profitul? Investitorii străini credeţi că vor rămâne insensibili la o cotă de impozitare atât de avantajoasă? Iată cum o măsură aparent simplă şi păguboasă pentru stat poate, de fapt, să scoată la suprafaţă nişte sume de bani considerabile, „albite” şi numai bune pentru un buget de stat mai auster pe zi ce trece.
O altă măsură economică propusă de ARD pe care mi-o asum este oarecum legată de prima şi reprezintă SCUTIREA DE IMPOZIT PENTRU PROFITUL REINVESTIT. Întrebaţi orice patron care este cea mai mare problemă cu care se confruntă şi va răspunde „cash-flow-ul şi banii pentru dezvoltare”. Haideţi să le dăm o mână de ajutor acestor curajoşi care duc economia României în spate! Dacă-i scutim de impozit pe profit pe cei care vor să reinvestească acest profit pentru dezvoltare, rezolvăm două lucruri esenţiale: parţial problema finanţării investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă. De ce să-l facem pe patron să îşi ascundă profitul? Să-l lăsăm să se dezvolte cu resurse proprii, nepurtătoare de dobânzi! Cred că ar fi o gură de oxigen pentru multe firme o asemenea măsură.
Voi continua cu un set de două măsuri economice care merg împreună. Prima este mărirea salariului minim pe economie, coroborată cu reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatori. De ce propune ARD aceste două măsuri în tandem? Pentru că mărirea salariului minim pe economie are, pe lângă efectele benefice evidente (bani mai mulţi la populaţie, deci inclusiv în consum, care se traduce în taxe şi venituri mai mari la buget, în primul rând prin TVA), şi efecte negative asupra angajatorilor, care s-ar vedea nevoiţi să mărească fondul de salarii, adică să cheltuiască mai mult cu forţa de muncă. Se poate astfel întâmpla ca patronii afectaţi de o asemenea măsură să recurgă automat la concedieri, lucru absolut firesc în asemenea condiţii. Şi atunci vine în compensare măsura scăderii contribuţiilor pentru asigurările sociale plătite de angajator. Ce rezultă din aplicarea unui astfel de sistem: salariaţi mai bine plătiţi (deci automat mai motivaţi la locul de muncă şi mai dispuşi să consume, deci venituri la stat din TVA şi economie dezvoltată de consum) şi patroni mulţumiţi că nu plătesc mai mult pentru aceeaşi muncă. Iar statul nu pierde nimic pentru că taxele scad pe o parte, însă sunt compensate în mare parte de veniturile provenite din consum.
Sunt albaiulian şi vreau să fac ceva pentru oraş şi judeţ. Recent, am pus la punct împreună cu domnul Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia şi cu domnul Ştefan Bardan, colegul meu de Alianţă, un proiect denumit Consiliul Cetăţenesc. E posibil ca mulţi dintre dumneavoastră să fi auzit deja de acest proiect prin care orice locuitor al oraşului va avea puterea să se pronunţe asupra modului în care se va dezvolta Alba Iulia. În scrisoarea noastră către albaiulieni erau incluse şi două propuneri făcute de mine. Ceream acolo confirmarea albaiulienilor, pentru a da greutate unor viitoare iniţiative parlamentare, pe care le expun mai jos.
Doresc să propun amendamente la legile regimului proprietăţii publice, concurenţei şi a ajutoarelor de stat, astfel încât Primăria Alba Iulia (şi automat orice primărie din ţară) să aibă posibilitatea ca, în cazul în care dispune de terenuri propice dezvoltării, să le poată pune la dispoziţia investitorilor români sau străini cu titlu gratuit, sub condiţia creării a minimum 300 de locuri de muncă. La ce ne folosesc terenurile din proprietatea primăriilor, dacă pe ele cresc mărăcini? Câteva sute de locuri de muncă înseamnă venituri pentru câteva sute de familii. Înseamnă fabrici sau unităţi de servicii care produc, consumă materie primă sau servicii conexe şi dezvoltă alte companii pe orizontală. Înseamnă taxe şi impozite locale. Înseamnă prosperitate pentru comunitate.
Următoarea mea propunere ţine de sufletul nostru, al românilor.
Într-un articol recent apărut în presa locală, Mircea Hava spunea: „Avem politicieni de anduranţă, cum sunt domnii Alexandru Pereş, Clement Negruţ sau Corneliu Olar şi oameni care vor să pună şi suflet în politică, iar aici mă refer la Ionuţ Fulea şi Dorin Nistor. Sunt încrezător în forţa lor”.
Mircea Hava avea dreptate. Vreau să pun suflet în politică, aşa cum pun suflet în tot ceea ce fac.
Ştim cu toţii că Alba Iulia este locul în care s-a înfăptuit Marea Unire din 1918. Din păcate, în fiecare an, Serbările Unirii se desfăşoară atât la Bucureşti, cât şi la Alba Iulia, fiecare cu cheltuieli publice însemnate. Eu îmi doresc ca oraşului nostru să-i fie recunoscut statutul oficial şi exclusiv de „Capitală a Marii Uniri”, iar toate manifestările (artistice, culturale, militare sau politice) să se deruleze doar la Alba Iulia, cu participarea tuturor demnitarilor români de rang înalt. De asemenea, voi propune ca toate cheltuielile prilejuite de aceste manifestări de anvergură şi importanţă naţională să fie prevăzute şi suportate anual de către bugetul de stat, fără contribuţia bugetului local al mu­ni­cipiului Alba Iulia.
Nu pot uita, în programul meu, tinerii. Aşa cum aţi văzut, unul din sloganurile mele de campanie este: „Tinerii votează cu Dorin Nistor”. Să ştiţi că nu este doar un slogan electoral. Am o comunicare specială cu tinerii, pentru că mă simt ca fiind „de-al lor”. Am doar 39 de ani şi încă nu s-a pus între mine şi generaţia actuală bariera comunicării. Relaţionez în mod deosebit cu tinerii şi sunt încântat să lucrez cu ei.
Următoarea mea propunere ce se va materializa într-o iniţiativă parlamentară va ajuta nu doar tinerii, ci şi familiile cu copii aflaţi încă pe băncile şcolii.
Încep prin a vă spune că sunt o victimă a sedentarismului. Munca de birou, mersul cu maşina şi poate o alimentaţie neregulată îmi cauzează şi mie probleme, aşa cum este cazul multor români. Tocmai de aceea, vreau să tragem un semnal de alarmă asupra modului de viaţă din zilele noastre. Iar lucrul acesta este important, mai ales pentru copii. Eu am 39 de ani şi fac parte din “generaţia cu cheia de gât”. Ziua noastră se împărţea între şcoală şi fotbal. Oriunde mergeaţi, în anii ‘80, vedeaţi copii bătând mingea pe străzi sau în curtea şcolii. Acum, copiii noştri mănâncă fast-food şi îşi împart timpul între şcoală, televizor şi Counter Strike pe computer. E foarte bine că sunt pasionaţi de calculatoare, pentru că fără ele nu mai există viaţă profesională, însă mai trebuie să lase Facebook deoparte şi să facă şi mişcare fizică. Obezitatea infantilă atinge deja cote alarmante, iar incidenţa bolilor cardiovasculare la cei de vârstă tânără este din ce în ce mai crescută. Auzim din ce în ce mai des despre tineri sub 40 de ani care fac infarct. Trebuie să facem ceva pentru a stopa acest fenomen alarmant, pentru că fără sănătate o naţiune nu poate prospera. Una din primele mele iniţiative parlamentare va fi ca din “taxa pe viciu” să acordăm anual tuturor celor aflaţi în sistemul de învăţământ de toate gradele un voucher în valoare de 200 de lei care să poată fi utilizat strict pentru achiziţionarea de echipament sportiv. Sunt familii care nu îşi permit să cheltuie bani pe încălţăminte sport de calitate sau pe echipamente. Aşa, cu cei 200 de lei, orice copil sau tânăr poate să îşi cumpere încălţăminte sport, îmbrăcăminte, rachete de tenis sau mingi de fotbal. Chiar o bicicletă poate fi cumpărată mai uşor cu acest ajutor care acoperă cel puţin jumătate din costul ei. Această iniţiativă nu va face decât să îmbunătăţească starea de sănătate a generaţiilor următoare. Se vor găsi unii probabil să spună că vom încărca bugetul şi aşa secătuit, însă, dacă ne gândim că o populaţie sănătoasă munceşte mai bine şi nu mai apelează atât de des la serviciile sistemului public de sănătate în care se cheltuie sume impresionante de bani, vom vedea că beneficiile pe termen mediu şi lung vor fi extraordinare.
Stimaţi alegători, dacă credeţi că ideile mele răspund exigenţelor şi necesităţilor dumneavoastră, vă aştept pe 9 decembrie la urne, pentru a-mi acorda votul care mă va face deputat de Alba.

Dorin Nistor
Candidat ARD
pentru
Camera Deputaţilor

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

23 iunie: Ziua funcţionarului public. Promovează îmbunătăţirea raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii

Publicat

în

23 iunie: Ziua funcţionarului public. Promovează îmbunătăţirea raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii

În fiecare an, la data de 23 iunie este marcată Ziua funcţionarului public, sărbătoare care a fost instituită prin Legea 145/2016.

Senatul, prima Cameră sesizată în acest caz, a votat la 21 martie 2016, propunerea legislativă privind instituirea acestei zile. Potrivit iniţiatorilor proiectului legislativ, instituirea unei zile a funcţionarului public român are rolul de a contribui la îmbunătăţirea imaginii autorităţilor şi instituţiilor publice, în general, şi a funcţionarilor publici în particular. „Prin organizarea de evenimente specifice care să recunoască importanţa activităţii acestei categorii profesionale şi acordarea de premii, distincţii, medalii, titluri onorifice cu valoare simbolică, funcţionarii publici vor fi motivaţi să ofere servicii de calitate cetăţenilor, care îşi vor recăpăta astfel încrederea în profesionalismul, integritatea şi eficienţa serviciilor publice”, se arată în expunerea de motive.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcţionarului public a fost adoptat la 8 iunie 2016, de plenul Camerei Deputaţilor, acesta fiind forul decizional. Legea prin care data de 23 iunie devine Ziua funcţionarului public a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 11 iulie 2016 şi publicată în Monitorul Oficial la 14 iulie 2016.

Ziua funcţionarului public, potrivit prezentei legi, poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, autorităţile şi instituţiile cu acelaşi specific din România pot acorda premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice funcţionarilor publici, pentru merite deosebite. Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot susţine material sau logistic organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări. La rândul lor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se arată în textul de lege.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a fost înfiinţată prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu scopul de a asigura managementul funcţiilor publice şi pe cel al funcţionarilor publici, şi funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Misiunea sa este aceea de a susţine dezvoltarea unui corp al funcţionarilor publici profesionist, bine pregătit, neutru din punct de vedere politic şi capabil să asimileze şi să îşi însuşească standardele de performanţă de la nivelul Uniunii Europene, în scopul eficientizării administraţiei publice şi îmbunătăţirii raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii, notează site-ul oficial al instituţiei, www.anfp.gov.ro.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Solstițiul de vară 2022: Marți, 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri de Ziua Soarelui

Publicat

în

Solstițiul de vară 2022: Marți, 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri de Ziua Soarelui

Solstițiul de vară 2022 se va sărbători marți, 21 iunie 2022, fiind momentul în care începe vara și din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.

Solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, care are loc pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt niște zâne bune care se pot transforma în adevărate vrăjitoare dacă sărbătoarea lor nu este respectat întocmai.

Se mai spune că în perioada solstițiului de vară se pot realiza magii puternice, în principal unele pozitive, care pot avea schimbări în dragoste sau bani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Energia Solstițiului de vară este una a pasiunii, dar și a belșugului, astfel că se pot întâmpla multe lucruri bune în acest interval de timp. Pune-ți o dorinți și poate deveni realitate!

De asemenea, solstițiul de vară este perceput ca fiind un nou început și în toată lumea au loc diverse petreceri și sărbători pentru a celebra acest moment.

Solstițiul de vară în diverse culturi

În majoritatea culturilor, există multe ritualuri legate de solstițiul de vară, dar ceea ce se poate observa în mai multe țări este faptul că solstițiul este văzut ca un moment al purificării, dar există și credința că spiritele pământului pot merge nestingherite acum.

În China antică, solstițiul de vară era o sărbătoare a feminității, acest moment fiind asociat cu energiile feminine și un prilej bun pentru a se celebra pământul, în timp ce solstițiul de iarnă era asociat cu energiile masculine.

În Franța, în vechime, de solistițiul de vară avea loc sărbătoarea fertilității, iar băștinașii aveau diverse ritualuri pentru a sărbători soarele, care conțineau dans și post.

Ce este, de fapt, solstițiul de vară

Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, lucru înțeles și din semnificația termenului.

Aceasta înseamnă „soarele stă”, un eveniment care marchează alinierea perfectă a axei Pământului pe direcția Soarelui.

După solstițiul de vară, când are loc cea mai mare zi din an, aceasta începe să scadă și durata nopții să crească până pe data de 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.

Sursa: fanatik.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

20 iunie| Ziua mondială a refugiatului: Momentul care aruncă o lumină asupra drepturilor, nevoilor şi aspiraţiilor refugiaţilor

Publicat

în

20 iunie| Ziua mondială a refugiatului: Ziua care aruncă o lumină asupra drepturilor, nevoilor şi aspiraţiilor refugiaţilor

În fiecare an, la data de 20 iunie, este marcată Ziua mondială a refugiatului, potrivit Rezoluției 55/76 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, din data de 4 decembrie 2000.

Marcăm această Zi mondială a refugiatului în mijlocul unei schimbări sociale dramatice. O pandemie ne-a testat rezistenţa şi a evidenţiat inegalităţi sistematice.

De asemenea, ne-a conectat în noi moduri şi ne-a reînnoit motivaţia de a acţiona pentru egalitate. În timpul pandemiei de COVID, celebrăm refugiaţii care se află în prima linie de luptă împotriva acestei pandemii, gazdele lor şi pe voluntarii care îi sprijină. Nu contează cine eşti sau de unde vii, fiecare dintre noi poate face diferenţa, fiecare acţiune contează, arată site-ul amintit.

Elit - Gustul Desăvârșit

La 3 iunie 2020, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, a cerut protejarea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate, susţinând că aceste categorii sunt afectate în mod special în timpul pandemiei de COVID-19.

Într-un mesaj video, Guterres a spus că refugiaţii şi persoanele strămutate se confruntă cu o criză sanitară, întrucât în multe cazuri aceşti oameni trăiesc în condiţii de supraaglomerare şi nu dispun de mijloace de a se proteja de noul coronavirus.

Această zi aruncă o lumină asupra drepturilor, nevoilor şi aspiraţiilor refugiaţilor, contribuind la mobilizarea voinţei politice şi resurselor astfel încât refugiaţii să poată nu numai să supravieţuiască, ci şi să prospere.

În vreme ce este important să protejăm şi să îmbunătăţim viaţa refugiaţilor în fiecare zi, zile internaţionale precum Ziua mondială a refugiatului ajută la concentrarea atenţiei globale asupra situaţiei celor care fug din faţa conflictelor sau de persecuţie. Multe activităţi desfăşurate de Ziua mondială a refugiaţilor creează oportunităţi pentru a veni în sprijinul refugiaţilor.

Ziua mondială a refugiatului a fost marcată la nivel mondial pentru prima dată la 20 iunie 2001, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 1951. Iniţial a fost cunoscută ca Ziua refugiaţilor din Africa, înainte ca Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să o desemneze oficial ca zi internaţională în decembrie 2000.

La 28 iulie 1951 o conferinţă specială ONU a aprobat Convenţia privind statutul refugiaţilor. Convenţia din 1951 este documentul juridic fundamental pentru protecţia internaţională a refugiaţilor, se arată pe site-ul https://www.unhcr.org/.

Potrivit ONU, Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), cunoscut şi ca Agenţia ONU pentru Refugiaţi, înfiinţat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a ONU, este mandatat să conducă şi să coordoneze acţiunile internaţionale pentru protejarea refugiaţilor şi pentru soluţionarea problemelor pe care aceştia le au.

Obiectivul principal al UNHCR este de a proteja drepturile şi bunăstarea refugiaţilor. UNHCR are în vedere ca toată lumea să îşi poată exercita dreptul de a solicita azil şi de a găsi refugiu în alt stat, cu opţiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o ţară terţă. De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride.

România este stat parte la toate instrumentele juridice internaţionale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul adiţional din 1967, Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 şi Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe (MAE), www.mae.ro.

Relaţia de parteneriat cu UNHCR a fost consolidată prin încheierea, la 2 martie 2011, a unui Acord-cadru de cooperare bilaterală, care oferă predictibilitate contribuţiilor naţionale la bugetul agenţiei ONU, menţionează MAE.

În fiecare an, Ziua mondială a refugiatului este marcată prin diverse evenimente, în multe ţări de pe glob, în sprijinul refugiaţilor. Aceste activităţi sunt coordonate sau îi implică chiar pe refugiaţi, sau oficiali guvernamentali, comunităţile-gazdă, companii, celebrităţi, elevi, publicul larg etc.

Din cauza pandemiei provocate de coronavirus şi a restricţiilor privind adunări mari de oameni, în acest an multe activităţi s-au mutat în mediul online.

Timişoara Refugee Art Festival este un eveniment cu şi despre refugiaţi, lansat în anul 2017, la Timişoara, şi care devine anul acesta TRAF – ItheMigrant, respectiv un festival care vorbeşte şi despre migranţii care locuiesc în România. Ediţia din acest an a evenimentului va avea loc online şi va fi despre toleranţă, acceptare şi interculturalitate.

În 2019, conform Inspectoratului General pentru Imigrări, în România erau înregistrate 3.880 de persoane cu un statut de protecţie, din care 1.550 aveau statut de refugiat, iar 2.330 de persoane beneficiau de statut de protecţie.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare