Adrian Teban, primarul orașului Cugir: 2023 – anul cu cea mai mare provocare. Care sunt prioritățile, ce proiecte continuă și ce noutăți aduce anul în curs

Primarul orașului Cugir vorbește într-un interviu recent realizat despre planurile administrației locale pentru anul 2023. Care sunt prioritățile, ce proiecte continuă și ce noutăți aduce anul în curs, aflați mai jos.

Domnule Primar, Adrian Teban, în prima zi din luna februarie a fost aprobat bugetul orașului Cugir pe anul 2023, motiv pentru care dorim să aflăm care vor fi veniturile localitățîi noastre, ce alte sume vor intra în buget și cum vor fi direcționați banii anul acesta?

Avem cel mai mare buget din istoria orașului nostru, evoluție datorată creșterii finanțărilor nerambursabile, 2023 fiind anul finalizării majorități proiectelor aflate în implementare. Concret, veniturile de anul acesta depășesc 170.500.000 lei, fiind mai mari cu 23% față de anul trecut când erau deja în derulare o mare parte dintre investițiile cu fonduri europene și cu 64% față de 2019, când am contractat cea mai mare parte a acestora. În ceea ce privește direcționarea fondurilor, aproape 75% din bugetul de cheltuieli va merge spre investiții, adică aproximativ 130.000.000 lei. Dincolo de aceste cifre, vreau să spun că 2023 este anul cu cea mai mare provocare, tocmai pentru că trebuie să finalizăm toate proiectele demarate și trebuie să le asigurăm cofinanțarea. Aceasta a fost prioritatea noastră bugetară, în rest am încercat să asigurăm un minim de finațare pentru toate servicile publice de la nivelul orașului Cugir, fie că vorbim de domeniul cultural sau sportiv, astfel încât activitatea să nu aibă de suferit și să avem continuitate în toate sectoarele.

Anul 2023 a debutat cu scumpiri de prețuri, inclusiv la materialele de construcții și la servicii, astfel că orice lucrare care se execută anul acesta costă mai mult decât în 2022. Ce se întâmplă cu proiectele europene care au fost contractate anterior scumpirilor și ale căror bugete nu acoperă noua realitate din piață? Există motive de îngrijorare că lucrurile s-ar putea bloca în viitor?

Motive de îngrijorare există pentru că vedem că evoluțiile sunt imprevizibile, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem că Guvernul României s-a mișcat destul de bine în aceast zonă. Datorită ordonanțelor pe care le-a dat pentru asigurarea unor fonduri suplimentare constructorilor pe fiecare proiect, avem speranța că le vom putea duce la bun sfărșit. Totuși, trebuie să rămânem precauți, să avem o abordare atentă a cheltuielilor și să ne asigurăm că avem capacitatea financiară să finalizăm toate investițiile care au termen anul acesta. Este obiectivul nostru major deoarece în 2023 se încheie exercițiul bugetar la nivel european, iar proiectele nefinalizate vor fi raportate pe anul viitor, existând riscul de rambursare a banilor dacă se dovedește incapacitatea de a le duce la bun sfârșit.

Așa cum spuneți, o parte dintre investițiile finațate din fonduri nerambursabile au ca termen de finalizare 2023. Este și cazul modernizării rețelei de transport public. Având în vedere actualul ritm, credeți că se va finaliza modernizarea tuturor străzilor până la finalul anului? Vom vedea în 2023 autobuzele hibrid circulând pe această rețea stradală?

Evaluăm continuu stadiul lucrărilor în teren, comunicăm în permanență cu constructorul, intervenim cu promptitudine pentru rezolvarea oricăror probleme, ne asigurăm că avem fondurile necesare pentru cofinanțare. Facem tot ceea ce trebuie și am convingerea că vom reuși să modernizăm întreaga rețea până la finalul anului și, probabil, la începutul lui 2024, vom pune în circulație autobuzele electrice și sistemele de monitorizare a traficului. Totuși, vreau să vă spun cu sinceritate, că este nevoie de efort din partea tuturor, atât din partea administrației locale, cât din partea cetățenilor. Vedem că viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi este bulversată, se circulă din ce în ce mai greu în oraș și, din păcate, pe majoritatea străzilor se va circula la fel. Avem acum în lucru străzile din rețeaua de transport public, străzile din zona Râul Mic și câteva străzi din Cindeni, însă, să nu uităm că încep lucrările de modernizare a alte 23 de străzi, majoritatea din Cindeni. Așadar, pe lângă șantierele pe care le avem, vor mai fi și altele care vor crea un disconfort major. Le cer oamenilor răbdare și îngăduință pentru că este un moment dificil, dar și o provocare pentru noi toți să reușim să modernizăm orașul, să-l facem așa cum ni-l dorim.

Străzile din Cindeni la care faceți referire sunt cele din proiectul „Revitalizarea și îmbunătățirea calității vieții din zona arondată școlii Singidava”. Când preconizați că vor demara lucrările?

Pentru a fi mai preciși, vorbim de străzile Pârâului, Carpaţi, Livezii, Dorului, Nuferilor, Horea, Traian, Fagului, Crinului, Crângului, Munteniei, Lacului, Cooperatorilor, Ştrandului, Biruinţei, Gh.Lazăr, Decebal, M.Kogălniceanu, Mărăşeşti, I.Slavici, Libertăţii, precum și de străzile G.Coşbuc, Ghe.Asachi. Lucrările vor demara în această primăvară, așadar Cugirul este un șantier, așa cu am spus și am transmis anii trecuți când unii m-au luat în glumă și au crezut că vorbim doar de campanie electorală. Acum lucrurile intră abrupt în realitate și sperăm că împreună, cu răbdare și cu anumite sacrificii, să depășim toate neplăcerile. Sunt convins că vor apărea multe probleme în cursul anului, fie că vorbim de modul cum s-au proiectat anumite lucruri, sau de probleme care apar pe șantier. Profit de acest prilej pentru a le solicita din nou oamenilor ca atunci când observă astfel de lucruri să ni le semnaleze și să găsim soluții printr-o discuție cu constructorii și cu cetățenii de pe fiecare stradă.

Avem străzi deja finalizate și mă refer la 1 Decembrie 1918, Rozelor, I. Creangă, Tineretului, Alexandru Sahia, Nicolae Bălcescu. Care au fost cele mai mari provocări?

Pe fiecare stradă au fost diverse probleme, de la realocari ale rețelelor de gaz, îngroparea rețelelor electrice, până la poziționarea stâlpilor de iluminat. Aici aș vrea să precizez că pe anumite străzi, actualii stâlpii de beton vor fi înlocuiți, astfel că dacă cetățenii mai văd stâlpi în mijlocul trotuarelor, să nu-și facă griji căci vom renunța la ei după montarea rețelei alternativă, lucru ce se va întâmplă până în toamna anului viitor.

Am observat o nemulțumire exprimată în mediul online cu privire la lipsa parcărilor. Credeți că orașul Cugir va reuși să acopere nevoia numărului de parcări?

Această nevoie nu este acoperită în nici un oraș. Trebuie să înțelegem că proiectul prin care modernizăm rețeaua stradală de transport public este unul de mobilitate urbană, prin care se asigură și se facilitează deplasare între punctul A și punctul B din orașul Cugir, nu neapărat cu mașina, ci încurajând oamenii să folosească mijloace nepoluante. Cu alte cuvinte, în viitor va trebui să ne gândim de două ori dacă vom circula cu mașina în cadrul orașului sau mai bine folosim mijloacele nepoluante, adică autobuzele hibrid, bicicletele și trotinetele pe care le vom pune la dispoziția locuitorilor. Dacă totuși decidem să ne deplasăm cu autoturismul, va trebui să ne rezumăm la a parca mașina în zonele aglomerate strict pe o perioadă limitată de timp, pentru care vom suportă niște costuri, așa cum este și în alte localități. Ne gândim să implementăm un sistem de plată pentru parcările publice, să se poată achita simplu, prin telefon. Așadar, e bine ca lucrurile să fie foarte clare și să se înțeleagă că nu vor fi locuri de parcare suficiente, cum de altfel nu există în nici un oraș.

Ce se întămplă cu mașinile celor care locuiesc la case și care, de cele mai multe ori, sunt parcate pe trotuare?

Problemele acestea sunt în discuție și în alte orașe și vor fi peste tot. E clar că pe străzile cu transport public, unde avem nevoie de carosabil, de trotuar și de piste de biciclete nu mai pot fi locuri de parcare. Va trebui ca, în zona caselor, oamenii să se învețe să-și parcheze mijloacele auto în propriile curți, căci nu mai merge să lăsăm mașinile în stradă. Pentru a reglementa toate aceste lucruri, până în vara acestui an, vom pune în dezbatere publică un regulament prin care să stabilim reguli clare cu privire la parcări, circulația pe trotuare, pe pistele de biciclete, precum și amenzile care se vor aplica.

Anul trecut s-au încheiat lucrările de modernizare ale secției de Pediatrie-Maternitate-Ginecologie. Avem o clădire modernă, eficientă energetic, dotată cu tot ceea ce este nevoie. Totuși, când credeți că se vor naște din nou copii la Cugir?

Noi ne-am fi dorit încă după inaugurarea secției să reușim acest lucru, însă, pe lângă personalul existent deja, era nevoie de medic neonatolog, de asistente, care, din păcate, nu au putut fi angajate, întrucât posturile erau blocate. Acuma situația s-a remediat, din discuțiile cu managerul spitalului înțeleg că au fost scoase la concurs posturile necesare. Sperăm că vom finaliza cu succes acest proces și vom putea da drumul la secție, pentru că singurul lucru care trebuie completat este resursa umană, în rest infrastructura medicală este pusă la punct.

Principalele pavilioane ale spitalului, adică Ambulatoriul, Chirurgia și Pediatria sunt modernizate. Ce alte investiții în domeniul sanitar credeți că se impun pentru ca în viitor să fie suficienți medici astfel că spitalul să poată acoperi toate nevoile pe care le au locuitorii din oraș?

Aici vorbim de o problemă care este la nivel național și pentru rezolvarea căreia avem nevoie de o strategie națională care să ofere răspunsul la întrebarea „Cum facem să ținem medicii în sistemul sanitar din România?”. În continuare avem mari dificultăți în acest sens, tendința absolvenților fiind aceea de a pleca la salarii mai mari în sisteme din alte state. Ca primărie ne-am adus aportul conform competenței pe care o avem și am asigurat infrastructura spitalicească, aparatură modernă de care medicii au nevoie să-și desfășoare activitatea. Știți foarte bine că lipsa dotărilor crește riscul de mal praxis, fiind una dintre cauzele majore ale incapacității unui spital de a atrage resursă umană specializată. Mai sunt însă celelalte lucruri care țin de stabilitatea medicilor și menținerea lor în România, cum ar fi salarizare, locuințele de serviciu și alte condiții de sprijin. Pe plan local ne străduim să rezolvăm tot ceea ce putem și intenționăm ca o parte din blocurile preluate de la uzină să fie destinate medicilor care vor veni în Cugir și au nevoie de o locuință de serviciu până la momentul achiziționării uneia personale.

Pentru că vorbeați de locuințe, Domnule primar, lucrările la noul bloc ANL au fost finalizate de ceva vreme. Când vor fi date în chirie aceste apartamente?

După câteva luni de tergiversări, perioadă în care recepția blocului ANL a fost amânată datorită incapacității constructorului de a-și pune la punct toate remedierile cerute de comisia de recepție, în această lună s-a făcut recepția blocului. Acum se pun la punct documentele de preluare a blocului de către orașul Cugir de la Agenția Națională a Locuințelor, după care vom aproba lista de priorități în Consiliul Local și vom transmite aceste locuințe către familiile tinere. Probabil în maxim 2 luni acest proces se va finaliza.

La sfârșitul anului trecut ați anunțat că localitatea Cugir, mai exact zona Cugir Șureanu a fost declarată stațiune turistică de interes local, în baza solicitării și documentației depuse de Primăria Cugir. Așadar, v-ați fixat pe agenda viitorilor ani dezvoltarea turismului. Cum doriți să începeți acest demers, care sunt primii pași și care este obiectivul major la care doriți să se ajungă?

Cum spuneam la alte întâlniri pe această temă, noi trebuie să transformăm Cugirul dintr-un oraș închis care în 1990 avea o pancardă la intrare care spunea că este interzis străinilor, într-un oraș deschis care să să atragă lumea. Sigur că acest lucru nu se întâmplă peste noapte și nu ține doar de administrația locală. Noi am făcut un prim pas prin a obține declararea zonei ca stațiune turistică, căci într-adevăr ceea ce s-a dezvoltat la Șureanu, din punctul meu de vedere, are potențial turistic major. E momentul ca toate administrațiile din zonă, Cugir, Șugag, Șăsciori, Șălilstea, Sebeșul și Pianul să adoptăm o strategie prin care să creștem atractivitatea turistică a zonei. În ceea ce privește orașul Cugir, îi invit pe toți agenți economici, potențiali antreprenori, să evalueze și să vadă dacă investițiile în zona turistică merită cumva mai multă atenție, tocmai pentru că pe viitoarele programe de finanțare, prin faptul că ne-am declarat zonă turistică de interes local, vor primi punctaje suplimentare dacă vor depune proiecte pe această direcție.

În ceea ce privește administrația locală, dorința noastră este să demarăm un proiect cu C.J. Alba prin care să punem în valoare Cetatea dacică, casa memorială a dr Ioan Mihu din Vinerea și să amenajăm un muzeu al tehnicii prin care să valorificăm istoria consistentă, recunoscută la nivel național, pe care Cugirul a avut-o în acest domeniu.

Eforturile bugetare de dezvoltare a Cugirului continuă anul acesta și cu siguranță și anul viitor. La ce se pot aștepta locuitorii din punct de vedere cultural, vom avea din nou Toamna Cugireana?

Este prematur să spunem acest lucru, vom vedea la mijlocul anului cum vor evolua lucrurile. V-am spus că abordarea pentru acest an este foarte precaută din punct de vedere al cheltuielilor, prioritatea fiind finalizarea proiectelor. În măsura posibilităților, în vară vom lua o decizie. Până atunci rămânem focalizați pe investițiile în derulare pentru că și la nivelul orașului, este tot ca într-o familie, în momentul în care dorești să-ți faci o renovare a casei consistentă, în anul respectiv restrângi sau renunți la anumite cheltuieli.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI