Codul Muncii 2022: Noi tipuri de contracte de muncă ar putea fi introduse în legislație

O propunere pentru modificarea Codului muncii se află la Comisia de muncă din Senat, prin care s-ar putea introduce noi tipuri de contracte de muncă.

Inițiatorii spun în expunerea de motive că: ”Creşterea eficienţei economice, concomitent cu scăderile de costuri pentru firmele în care au fost introduse forme de flexibilizare a muncii în ultimul an, sunt evidente în contextul actual. Este clar că este necesară dezvoltarea într-o mai mare măsură a formelor de flexibilizare a muncii”.

Astfel, senatorii care au inițiat modificarea legislativă spun că pentru a răspunde tuturor în mod eficient nevoii de flexibilizare a pieţei muncii din România şi pentru susţine reforme asumate la nivel european, propunem modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, în sensul introducerii unor noi tipuri de contracte de muncă, respectiv:

Contractul de muncă “la cerere”, care prezintă următoarele avantaje:

– angajatorul are o mai mare flexibilitate în organizarea activităţii, având posibilitatea de a dispune de forţa de muncă necesară în zilele în care are nevoie de serviciile prestate de către un anumit salariat şi doar numărul de ore necesar prestării activităţii respective;

– angajatul poate desfăşura mai multe activităţi în paralel, nemaiavând obligaţia respectării cu stricteţe a unui anumit program de lucru;

– se reduce sarcina administrativă, în comparaţie cu alte opţiuni legale utilizate pentru angajarea în comun, alternativa fiind ca angajatorul sa încheie în paralel câte un contract de muncă cu timp parţial cu fiecare angajat.

Contract de muncă cu mai mulţi angajatori şi un singur angajat reprezintă contractul individual de muncă în baza caruia un angajat încheie un contract de muncă cu mai mulţi angajatori pentru efectuarea aceluiaşi tip de activitate, care implică exercitarea aceloraşi atribuţii. Avantajele acestui tip de contract sunt următoarele:

– stabilirea răspunderii în solidar a angajatorilor semnatari ai contractului, cu privire la îndeplinirea obligaţiilor care decurg din contract şi din legislaţia muncii va creşte gradul de protecţie a angajatului în ceea ce priveşte obţinerea de către acesta a drepturilor restante de la oricare dintre angajatori, având posibilitatea să îl aleagă pe cel mai eligibil;

– reglementare flexibilă permite părţilor implicate să proiecteze schema de partajare a angajaţilor în funcţie de propriile nevoi;

– obligaţiile privind remuneraţia, impozitele şi contribuţiile sociale pot fi alocate angajatorilor în orice mod pe care îl stabilesc de comun acord;

– se reduce sarcina administrativă în comparaţie cu alte opţiuni legale utilizate pentru angajarea în comun, de exemplu atunci când fiecare angajator în paralel încheie un contract de muncă cu timp parţial cu acelaşi angajat.

odul muncii modificat. Românii nu vor mai putea lucra cu astfel de contracte

Una dintre noile prevederi din Codul muncii, supus unor ample modificări, vizează limitarea dreptului actual al angajaților de a avea mai multe contracte de muncă.

Acest drept al angajatului de a lucra pentru mai mulți angajatori în același timp va fi limitat printr-un proiect de lege ce transpune în legislația românească Directiva (UE) nr. 2019/1152. Vorbim de o modificare a articolului 35, care va dobândi următorul conținut:

„(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest dreptˮ, iar partea referitoare la situațiile de incompatibilități se păstrează în forma actuală.

Este detaliată, de asemenea, și noțiunea de program de muncă: „(2) Programul de muncă reprezintă modelul de organizare a activității, care stabilește orele și zilele când începe și când se încheie prestarea muncii. (3) Modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă și repartizarea sa în funcție de un anumit model stabilit de angajator”.

Practic, un angajat nu va mai putea suprapune nici măcar parțial contractele, fie ele full-time, fie part-time în privința programului de muncă. Simultaneitatea a două contracte full-time într-o zi lucrătoare înseamnă că unul începe, să zicem, la ora 6:00 și se termină la 14:00 și celălalt începe la ora 14:00 și se termină la 22:00.

Sursa: dcbusiness.ro

VIDEO| Locuitorii din Roșia Montană, între teamă și revoltă: 200.000 de metri cubi de apă se puteau revărsa la vale

După ce o avarie la barajul Tăului Mare din comuna Roșia Montană a fost semnalată sâmbătă seara, prin apel la numărul de urgență 112, autoritățile din județ s-au mobilizat de urgență.

CITEȘTE ȘI: ALERTĂ la Roșia Montană: Cât timp se estimează că va dura deversarea controlată și care este riscul pentru localnici

La fața locului au fost aduse șase pompe de mare capacitate. Potrivit reprezentanților ISU Alba, în prima fază se va scădea nivelul apei din lac cu 5 metri pentru un grad de risc acceptabil in conformitate cu expertiza intocmita de personalul de specialitate.

Pe parcursul nopții, 268 de persoane (aflate în zone cu potențial risc) au fost informate asupra măsurii de evacuare preventivă. Anunțarea acestora a fost făcută prin emiterea a 4 mesaje RO-ALERT, concomitent cu anunțarea fizică de către echipaje mixte formate din pompieri, polițiști, jandarmi și reprezentanți ai administrației locale, care au explicat populației importanta evacuării preventive.

Părerile locuitorilor din Roșia Montană sunt împărțite, unii se tem să nu se întâmple o nenorocire și s-au evacuat, alții spun că nu există motive de neliniște, iar alții sunt revoltați că autoritățile nu au luat măsuri mai din timp.

„E prea mare mizeria acolo, picioarele alea nu le-a mai reparat nimeni. De la primărie ar trebui, doar nu m-oi duce eu sa repar”, a declarat o localnică pentru ziarulunirea.ro.

CITEȘTE ȘI: Cum arată fisura barajului lacului Tăul Mare din Roșia Montană. Raed Arafat, prezent la fața locului. Ce spun autoritățile

„A fost un pic panicată lumea, se gândeau dacă pleacă digul. Sper să nu se rupă digul, însă este totuși o gaură care a dat de gândit. Așteptăm să se pronunțe specialiștii. Din 200 și ceva de persoane au plecat cam 80, restul au refuzat”, a spus unul dintre cei care au ajutat la evacuare.

„Au venit azi noapte și ne-au întrebat dacă plecăm, însă am refuzat pentru că noi suntem în cealaltă parte. Nu cred că e pericol, au venit pompele care trag apa și nu este nici o problemă”, ne-a declarat o altă cetățeană din Roșia Montană.

„Din câte am văzut noi s-a format un crater acolo la Tău Mare. Nu știm din ce cauză, dar nu putem lua decizia să mutăm oamenii pentru o gaură”, a transmis liderul comunității de romi, Dumitru Panțîr.

„A venit o echipă din partea ISU și a Jandarmeriei să anunțe oamenii să se evacueze sau care vor să rămână să o facă pe răspunderea lor. Oamenii sunt speriați pentru că este a doua oară când se face evacuare. Noi ne dorim soluții reale, domnul Arafat să vină să vadă situația deoarece la noi în comunitatea de romi este o situație de urgență”, a spus consilierul local Doru Nuța.

VIDEO| ALERTĂ la Roșia Montană: Cât timp se estimează că va dura deversarea controlată și care este riscul pentru localnici

În comuna Roșia Montană continuă operațiunile pentru deversarea controlată a Lacului Tăul Mare. Până la momentul actual au fost montate și puse în funcțiune două motopompe pentru scăderea nivelului lacului.

Firul evenimentelor a începu ieri, în jurul orelor 16.00, când un trecător a anunțat primăria din zonă cu privire la apariția acestei fisuri în cadrul barajului.

Începând cu ora 16.00 până în jurul orei 20.00, primarul împreună cu reprezentanți ai Primăriei din cadrul Serviciului Local pentru Situații de Urgență s-au deplasat și au încercat să remedieze singuri problema, neavând nici cunoștințe de specialitate, nici mijloace tehnice necesare.

Au apelat 112 la ora 20.09, prin care am fost solicitați să intervenim. De aici au fost dispuse mai multe măsuri.

În primul rând s-a activat de urgență Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în cadrul căruia a participat în sistem de videoconferință și domnul secretar de stat, șeful departamentului pentru Situații de Urgență, domnul doctor Raed Arafat și domnul Inspector General al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență domnul general-locotenent Iamandi Dan-Paul.

Ca urmare a ședinței Comitetului Județean și implicit a Comitetului Local pentru Situații de Urgență de aici, din Comuna Roșia Montană, odată cu informarea ulterioară, inclusiv a domnului ministru și a domnului prim-ministru, în calitate de președinte a Comitetului Național pentru Situații de Urgență a fost dispusă măsura evacuării preventive a populației aflate în avalul barajului din Lacul Tău, un lac de acumulare piscicol, cu ape curate.

Măsura a fost luată preventiv, deoarece pe parcursul nopții nu s-a putut face o evaluare corectă și concisă, având în vedere motive obiective, din cauza nopții, astfel că s-a așteptat dimineața pentru a veni specialiștii.

La fața locului s-a prezentat un specialist în domeniul construcțiilor hidrotehnice care a lucrat inclusiv la elaborarea documentației care a stat la baza obținerii autorizației de funcționare a acestui baraj, împreună cu alți specialiști ai SGA.

Ca urmare a analizei efectuate în această dimineață s-a stabilit ca într-o primă etapă de rezolvare a acestei situații de risc să încercăm scăderea acumulării de apă din lac cu aproximativ 5 metri, nivel la care riscul ar fi acceptabil și populația s-ar putea întoarce în casele lor, după care urmând cu alte măsuri complementare, în funcție de situația apărută.

Concomitent cu acțiunea de evacuare, care a constat în anunțarea oamenilor, atât prin mesaje RO-Alert, patru astfel de mesaje RO-Alert au fost trimise populației, din oră în oră, concomitent cu 15 echipaje mixte formate din pompieri, polițiști, jandarmi, reprezentanți ai autorităților locale care s-au plimbat de câte două ori pe la fiecare casă încercând să explice oamenilor importanța acestei evacuări preventive și rolul ei.

Evacuarea a fost țintă asupra 268 de persoane, care se aflau în zona de risc cea mai mare, în eventualitatea în care o avarie mai mare ar fi apărut la baraj. Din acești 268 de persoane, un număr de 70 de persoane au înțeles și s-au autoevacuat la rude, în localitățile vecine, un număr de 14 persoane au solicitat evacuarea cu mijloace și în spații puse la dispoziție puse de autoritățile locale, în speță la Internatul Școlar din orașul Abrud și orașul Cîmpeni, iar restul de persoane au refuzat evacuarea, însemnând acest fapt în cadrul unor procese verbale.

Noi, în decursul dimineții, am început acțiunea de golire a lacului de acumulare piscicolă, am început cu o motopompă, să încercăm să vedem dacă valea din spatele nostru rezistă la debitul de apă pe care noi vrem să îl scoatem, adică 10.000 de litri pe minut, pe fiecare motopompă, ulterior am pornit și a doua motopompă iar în aceste momente se pornește și cea de a treia.

Dacă valea ne va permite și va susține debitul vom crește progresiv până la șase motopompe sau chiar mai mult, la nevoie putem solicita sprijin din județele limitrofe.

Dacă lucrurile merg așa cum au început, adică fără probleme majore și locuri de amplasare a autospecialelor ne va permite să avem adâncimea necesară pentru a extrage ape cu ele, estimăm că în jurul a trei zile, poate mai devreme, am reuși să rezolvăm problema.

În continuare, până nu scădem sub acei cinci metri recomandați de personalul de specialitate, populația care nu a înțeles evacuare sau autoevacuarea aceasta preventivă este supusă unui risc. Cât este el de mare sau de mic este mult hazard la mijloc”, a declarat maiorul Botezan Radu, comandat Detașament de Pompieri Alba Iulia și purtător de cuvânt.