Retrospectivă pe treptele vieţii – Ilarie Oargă

Un om care îşi examinează retrospectiv viaţa, cu exigenţa cu care a trăit-o, simte la 80 de ani, bucuria şi satisfacţia unei deplinătăţi. Un om care a tăcut şi a făcut, iniţiind şi sprijinind acţiuni şi obiective care au conferit soliditate şi bază de progres pentru judeţul Alba şi municipiul Alba lulia.
S-a născut la 16 iunie 1932, în familia unor harnici meseriaşi, Nicolae (cojocar) şi Paraschiva (croitoreasă), în satul Limba, judeţul Alba, unde a copilărit şi a dobândit primele cunoştinţe de carte în şcoala primară (1939 – 1943). A urmat cursul inferior al Liceului „Mihai Viteazul”, Alba Iulia (1943 -1947), astăzi amintindu-şi cu emoţie de profesori de excepţie precum: Enea Zeflean, Ştefan Muntean, Avram Răşinaru, Voinescu. A trecut la Liceul Comercial (în cursul superior), pe care l-a absolvit în 1952. A frecventat cursurile Facultăţii de Comerţ şi Merceologie în cadrul A.S.E. Bucureşti din 1952, obţinând diploma în ştiinţe economice în 1956. După absolvire, a fost repartizat în Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum, Deva (1956), unde a îndeplinit funcţia de şef serviciu şi vicepreşedinte, iar în 1966 trece la întreprinderea de Legume şi Fructe, Deva, ca director adjunct, până în 1968, când s-a făcut o nouă fragmentare teritorială, pe judeţe.
În cei doisprezece ani (1956 – 1968) petrecuţi la Deva, capitala fostei regiuni Hunedoara, a trăit mereu cu mâhnirea de a constata cum toate fondurile de investiţii erau îndreptate spre centrul regional şi împrejurimi – primul ministru, dr. Petru Groza fiind originar din Băcia-Deva, în timp ce Alba lulia ajunsese capitala unui raion lipsit de orice însemnătate. Odată cu trecerea timpului, Alba lulia arăta tot mai jalnic, potrivit politicii ţării, instalate în 1945, noii conducători hărăzind oraşului Marii Uniri un rol insignifiant, desfiinţând judeţul Alba, deşi localitatea era, în 1938, când ţara era împărţită în 10 ţinuturi, rezidenţa Ţinutului Mureş, din care făceau parte 9 judeţe. În 1948, oraşul avea doar 14.400 de locuitori.
Anul 1968 a marcat reînfiinţarea judeţului Alba, moment în care am asistat cu toţii la o explozie în dezvoltarea economico-socială a zonei şi, mai ales, a municipiului Alba lulia, începând chiar din 1968, când, în vederea sărbătoririi semicentenarului Unirii, zidurile sparte din jurul Catedralei Ortodoxe au fost refăcute, dându-i-se o nouă faţă acestui centru religios al românilor din Transilvania. La înfiinţarea judeţului, llarie Oargă vine ca director al Întreprinderii Judeţene de Legume şi Fructe (1968 – 1969). Din 1969, trece la Consiliul Judeţean Alba în funcţia de director al compartimentului de planificare, dezvoltare, salarizarea muncii, unde a funcţionat până în 1990. Din acest loc devine un fin observator al nevoilor oraşului şi intuieşte cu acuitate justeţea iniţiativelor colaboratorilor, ale căror idei au fost sprijinite spre înfăptuire, distingându-se prin maturitate, responsabilitate şi ataşament cetăţenesc, prin trăiri patriotice, reflectate în dorinţa de progres economic al spaţiului natal. Astfel, llarie Oargă a înţeles că Alba lulia, fostă Capitală a Principatului Autonom al Transilvaniei, trebuie să se aşeze pe noi temelii, care să sporească semnificaţia oraşului, să contribuie la ridicarea faimei cu care vine din istorie, conştient de stringenţa continuării şi ridicării acestui prestigiu. Cu pricepere şi chibzuinţă, valorifică eficient harul acestui teritoriu, veghind obţinerea unor rezultate substanţiale în folosul românilor. În aceşti ani participă efectiv la înfiinţarea întreprinderilor de industrie locală, gospodărie comunală, transport local, drumuri şi poduri, construcţii montaj, proiectări şi a celor social – culturale (învăţământ, ocrotirea sănătăţii, cultură), sprijinind buna lor funcţionare.
În cei 20 de ani de activitate la Direcţia Plan a Consiliului Judeţean, s-a implicat cu dăruire, pasiune şi pricepere, prin atribuţiile de serviciu, dar, mai ales, din dorinţa de a se recâştiga prestigiul istoric pentru gloriosul oraş, în elaborarea planurilor anuale şi cincinale ale vremii, vizând dezvoltarea economică şi socială prin asigurarea fondurilor de finanţare. S-au construit în judeţ peste 40.000 de locuinţe, peste 200 de săli de clasă, 6 internate în Munţii Apuseni, 5 spitale (Alba lulia, Câmpeni, Aiud, Blaj, Ocna Mureş). În ceea ce priveşte aşezămintele culturale şi sportive, a asigurat fonduri pentru creşterea capacităţii noului stadion Cetate, de la 4.500 de locuri la 18.000 de locuri, la fel pentru creşterea capacităţii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba lulia, pentru realizarea Bazinului Olimpic, a sălii de sport a Colegiului Naţional „Horia, Cloşca şi Crişan”, finalizându-se astfel proiectul din 1974. La solicitarea Episcopului Emilian Birdaş, a intervenit şi a obţinut repartiţie pentru 100 mc material lemnos (de stejar) pentru execuţia Bisericii Memoriale „Mihai Viteazul” din Cetatea Alba lulia. Realizarea obiectivelor economice şi social-culturale a dus la sporirea populaţiei Municipiului Alba lulia, depăşind 70.000 de locuitori (cu flotanţii cea. 80.000), în numai 20 de ani. Astăzi, capitala judeţului Alba este şi capitala regiunii Centru, care cuprinde 6 judeţe.
Concomitent, îşi sporeşte competenţa profesională prin stagii de specializare şi perfecţionare, urmând cursuri pentru pregătirea cadrelor de conducere a întreprinderilor, de salarizare şi organizare, de studii şi analize economice. A redactat studii privind potenţialul de dezvoltare a economiei în judeţul Alba şi e coautor la monografia judeţului Alba.
În ianuarie 1990, i se atribuie calitatea de primar, echivalentă cu cea de prefect de mai târziu, post din care continuă să urmărească problemele economice, în conjunctura tulbure care se desfăşura, dar urmăreşte şi răspunderile politice care se impun: organizează primele alegeri libere din luna mai, asigură sedii cu dotarea aferentă pentru partidele înfiinţate, răspunde la toate solicitările momentului. De mare preţ, pentru scurta perioadă în care a îndeplinit această funcţie (ianuarie-iulie), este de remarcat propunerea de înfiinţare a unei unităţi de invăţământ superior, susţinând-o în faţa preşedintelui ţării şi a primului ministru. De asemenea, propune Preşedintelui şi Guvernului ca data de 1 Decembrie să fie proclamată Ziua Naţională a României, iar cântecul „Deşteaptă-te, române!” să fie legiferat ca Imn Naţional. A avut în vedere şi construirea unei Săli Polivalente şi a unui aeroport. A avizat amplasarea Catedralei Unităţii Neamului din zona Schit şi a aprobat primele fonduri pentru începerea investiţiei în 1990. A organizat o întâlnire cu reprezentanţi ai cultelor din judeţ, la care au participat: episcopul Bisericii ortodoxe de Alba lulia, Andrei Andreicuţ, cardinalul Bisericii Greco-Catolice din Blaj, Alexandru Todea şi episcopul Bisericii Romano-Catolice din Alba Iulia. În cadrul întâlnirii, s-au discutat probleme privind contribuţia bisericilor creştine la progresul nivelului spiritual al enoriaşilor din judeţ. În 1990, a fondat Camera de Comerţ, îndeplinind atribuţii de preşedinte executiv. A urmat în 1995 cursul de management pentru preşedinţii şi secretarii generali ai Camerei de Comerţ şi Industrie din România. A participat la reuniuni internaţionale privind dezvoltarea legăturilor şi relaţiilor economice între Camerele de Comerţ, localităţi şi regiuni ale Europei, oameni de afaceri şi favorizarea pe această cale a procesului de integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană (Belgia, Austria, Elveţia, Italia, Spania, Franţa, America). A fost profund implicat în modernizarea Camerei ce Comerţ şi Industrie în folosul agenţilor economici, revitalizarea economiei judeţului, edificarea economiei de piaţă şi modernizarea municipiului pentru a-i da statut naţional şi chiar europen.
A iniţiat şi a fost primul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Şcolii Române de Afaceri, Filiala Alba, instituţie apreciată în judeţ şi în ţară, în cadrul Fundaţiei Naţionale a Camere Comerţ şi Industrie fiind printre cele mai performante din ţară.
În pragul aniversării a 80 de ani de viaţă şi împlinirea a 56 de ani de muncă, llarie Oargă trăieşte bucuria şi mândria de a-şi fi adus contribuţia la dezvoltarea judeţului Alba şi a Municipiului Alba lulia.
Regretă în acelaşi timp că nu s-au realizat Sala Polivalentă şi Monumentul Unirii, pentru care au fost organizate concursuri, stabilindu-se şi variantele câştigătoare. Sala Polivalentă era proiectată pentru 3000 de locuri, iar Monumentul Unirii era un grup statuar care simboliza istoria de la daco-romani până la Unirea de la 1918.
Fiu al satului Limba, llarie Oargă a rămas legat de comunitatea în care s-a născut şi a crescut fiind preocupat de continua dezvoltare a localităţii. In contextul în care preocuparea pentru cinstirea jertfelor tinerilor din sat pentru eliberarea şi independenţa patriei era tot mai vizibilă în politica naţională de după 1965, llarie Oargă a iniţiat proiectul de înălţare a Monumentului Eroilor satului Limba, încă din perioada când se afla la Deva. Proiectul este îmbrăţişat şi de alţi tineri şi, după reînfiinţarea judeţului Alba, se va finaliza, llarie Oargă fiind coordonatorul întregii acţiuni şi cel care se angajează să asigure fondurile băneşti necesare procurării materialelor de construcţie şi a mijloacelor de transport. Monumentul a fost dezvelit la 23 august 1968, cu acest prilej, llarie Oargă lansând şi propunerea ca în prima duminică din luna septembrie să aibă loc Ziua Fiilor Satului Limba, primul astfel de eveniment desfăşurat în judeţul Alba, devenit deja istorie, în acest an (2012), urmând să se desfăşoare cea de a 44-a ediţie. Mândrie a limbenilor, Monumentului i s-a adăugat ulterior vulturul, confecţionat după modelul celui de la Oituz, simbol al luptelor din primul război mondial.
Etapele de dezvoltare şi modernizare ulterioară a satului sunt marcate de proiectele lui llarie Oargă: asfaltarea drumului comunal (1971 – 1972), efectuarea lucrărilor de aducere a apei în sat prin captarea bogatelor izvoare din păşunea aflată la ccirca 1,5 km de sat, aducţiune favorizată de diferenţa de nivel faţă de localitate, construirea în 1977 a Căminului Cultural. În anul 2004, eforturile lui llarie Oargă pentru redobândirea numelui satului Limba au fost încununate de succes, prin interveţie la cel mai înalt nivel, la preşedintele ţării (numele istoric Limba, de origine latină, fusese înlocuit, în 1964, cu cel de Dumbrava, de origine slavă).
Este încrezător în viitorul judeţului Alba şi al Municipiului Alba lulia, considerând că autorităţile vor veghea şi vor asigura folosirea noilor oportunităţi ale economiei de piaţă, iar pentru a nu i se diminua trecutul istoric, vor şti să-i păstreze statutul de reşedinţă (de judeţ, de regiune) şi să iniţieze programe concrete de sărbătorire, în anul 2018, a centenarului Marii Uniri, iar în 2020 să devină Capitală Culturală Europeană.
Ironim MUNTEAN

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI