Rămâi conectat

Curier Județean

FOTO | Finanțare nerambursabilă pentru proiectul „Restaurarea clădirii Cancelariei Mitropolitane Greco-Catolice şi amenajare Muzeul Bisericii Greco-Catolice din Blaj”

Cezar Lancrajan

Publicat

în

FOTO | Finanțare nerambursabilă pentru proiectul „Restaurarea clădirii Cancelariei Mitropolitane Greco-Catolice şi amenajare Muzeul Bisericii Greco-Catolice din Blaj”

Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a obţinut o finanţare nerambursabilă acordată de către Institutul Naţional al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice 2024 – sesiunea IV, subprogramul ‘Edificii de cult – Proiectare’, pentru Cancelaria Mitropolitană Greco-Catolică din Blaj.

 

Clădirea care constituie obiectul investiţiei este monument istoric de importanţă naţională, grupă valorică A, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice a judeţului Alba ca parte a Ansamblului Mitropoliei Greco-Catolice, sec. XVI-XIX, aflat la poziţia 335, cu codul AB-II-a-A-00189, respectiv pe poziţia distinctă numărul 337 – Cancelaria Mitropolitană, sec. XVIII, având codul AB-II-m-A-00189.02.

Cancelaria Mitropolitană Greco-Catolică, iniţial Mânăstirea Bunei-Vestiri, construită parţial pe urmele zidului exterior sud-estic a vechiului castel princiar renascentist, având două niveluri ce adăposteau la parter dormitoarele şi încăperile novicilor, la etaj săli de curs, refectoriu şi chilii, a găzduit ulterior seminarul diecesan. Colţul sudic păstrează fragmente ale fostului bastion al castelului, transformat în secolul al XVIII-lea în capela principilor calvini, ulterior biserica curţii episcopale, edificiu afectat grav şi demolat în 1913.

Ansamblul Mitropoliei Greco-Catolice este compus din mai multe corpuri de clădiri, cu funcţiuni diferite, gravitând în jurul Castelului Mitropolitan. Clădirile au fost construite pe parcursul sec. XVI-XVIII, având structura realizată din zidărie de cărămidă, şarpante din lemn şi învelitori din ţiglă ceramică trasă. Conform informaţiilor istorice, castelul princiar a fost edificat în stil renascentist în anul 1535, de un oficial al curţii vieneze – Gheorghe Bagdi, fiind cea mai veche clădire a oraşului păstrată până în prezent, cunoscută sub denumirea de ‘Cetatea Roşie’. La începutul secolului al XVII-lea castelul a fost amplificat, însă nu este cunoscut stadiul la care s-a ajuns cu lucrările, construcţia rămânând neterminată, iar la începutul secolului al XVIII-lea a fost cedat episcopiei greco-catolice.

Ansamblul actual a reutilizat mare parte din zidurile exterioare ale castelului renascentist, mai puţin cele ale bastioanelor – faţada sud-estică a clădirii bibliotecii, poarta carosabilă de acces cu deschidere semicirculară, anexele gospodăreşti de pe latura sud-vestică, poarta pietonală şi gardul fiind construite pe traseul vechilor ziduri. În stânga porţii de intrare în curte, a fost construită Mănăstirea Bunei-Vestiri, clădirea fiind cel mai probabil ridicată pe urmele zidului exterior şi amplificată spre curte. Edificiul a fost structurat pe două nivele şi cuprindea la parter dormitoarele şi încăperile novicilor, iar la etaj săli de curs, refectoriul şi chilii. Subsolul păstrează urme ale unui ancadrament renascentist anterior boltirii actuale. În colţul sudic al clădirii sunt păstrate fragmente ale zidurilor de aripă ale fostului bastion sudic, transformat în secolul al XVIII-lea în capela curţii mitropolitane, edificiu demolat în anul 1913.

Conform informaţiilor prezentate de Augustin Bunea în vremea Episcopului Aron, a fost finalizată construcţia unui nou seminar teologic diecesan (Seminarul Bunei-Vestiri), în curtea reşedinţei sale, pe urmele vechiului castel.

Clădirea mănăstirii a fost utilizată până în 1948 ca şi Cancelarie arhierească, după interzicerea Bisericii Greco-Catolice, imobilul a suferit grave distrugeri şi pierderea unei arhive şi mobilier valoroase. Studiile şi cercetările de fundamentare, respectiv Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost întocmite în cadrul subprogramului ‘Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice’, realizat prin finanţare nerambursabilă a INP din 2022.

Proiectul se continuă prin elaborarea Documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire (D.T.A.C.) şi a proiectului tehnic de execuţie (P.T.) pentru consolidarea clădirii.

Valoarea totală a contractului de finanţare este de 271.299 lei, din care finanţarea nerambursabilă INP prin TMI este de 246.000 lei, iar Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică are o contribuţie proprie de 25.299 lei.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Curier Județean

Curier Județean

Strategia de dezvoltare a IGSU și ISU Alba continuă înspre o intervenție cât mai operativă: Creștere constantă a numărului de situații de urgență

Cezar Lancrajan

Publicat

în

Strategia de dezvoltare a IGSU și ISU Alba continuă înspre o intervenție cât mai operativă: Creștere constantă a numărului de situații de urgență Având în vedere creșterea constantă a numărului de situații de urgență la care structurile operative ale ISU Alba au fost solicitate să intervină precum și Concepția privind reorganizarea raioanelor de intervenție și […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea