Alegeri periculoase

Cu mai puţin de trei săptămâni înainte de alegerile anticipate din Grecia, programate pentru data de 17 iunie, National Bank of Greece, cea mai mare bancă elenă, a dat publicităţii un raport în care sunt prezentate riscurile pe care le incumbă ieşirea din zona euro. Despre acest risc se discută deja de peste un an. Dacă atunci când au apărut primele astfel de ştiri ele erau privite numai ca ipoteze de lucru sau ca instrumente de presiune folosite de guvernul grec pentru a obţine mai multă clemenţă, mai multă flexibilitate din partea Fondului Monetar Internaţional, a BCE şi a liderilor UE, treptat percepţia s-a schimbat şi acum o atare posibilitate este privită cu tot mai multă seriozitate, ba chiar ca având o probabilitate ridicată. De aceea şi avertismentele s-au înmulţit. Conform documentului National Bank of Greece, consecinţele unei eventuale ieşiri a ţării din zona euro ar fi dramatice: venitul per capita ar scădea cu 55 la sută, noua monedă (drahma) s-ar deprecia cu 65 la sută faţă de euro, recesiunea s-ar adânci cu 22 la sută, inflaţia ar creşte de la 2 la sută acum la 30 la sută, şomajul ar urca de la 22 la sută (în prezent) la 43 la sută. Grecii sunt avertizaţi astfel să aleagă la 17 iunie în cunoştinţă de cauză, între stabilitate şi şansa relansării date de austeritatea măsurilor convenite cu UE şi FMI şi renunţarea la acordurile de ajutor, izolaţionism şi scoaterea Greciei din zona euro. Această ultimă eventualitate poate deveni realitate dacă alegerule din 17 iunie vor fi câştigate de alianţa de stânga SYRIZA. Principala promisiune pe care liderul acesteia, Alexis Tsipras o face electoratului este oprirea plăţii datoriilor şi declararea ca ilegitime a măsurilor de austeritate negociate. Sigur că la prima vedere astfel de promisiuni sună ademenitor şi grecii, la prima rundă de alegeri i-au acordat destulă încredere, totuşi nu suficientă pentru formarea unui nou guvern, de aceea necesitatea noilor alegeri. Între timp se pare că tendinţa este de calmare a puseului naţionalist stângist izolaţionist. Prima impresie favorabilă trecută, grecii au început să gândească: dacă ies din zona euro şi nu-şi mai plătesc datoriile, ce instituţie financiară pe lumea asta ar mai avea încredere în ei şi le-ar mai acorda împrumuturi? Or ei, numai din împrumuturi au trăit în ultimele trei-patru decenii atât de bine! Vor putea ei să-şi finanţeze singuri ieşirea din recesiune? Cel mai probabil răspunsul este unul negativ. Grecia este un fel de exemplu de ce se poate întâmpla când promisiunile politicienilor nu ţin cont de realităţile economice. Timp de zeci de ani, dornici să câştige alegerile politicienii greci indiferent de orientare doctrinară au promis şi au acordat populaţiei daruri peste daruri. Factura a venit acum la decontare. Dar ieşirea Greciei din zona euro nu-i afectează numai pe ei, ori numai instituţiile financiare care au avut imprudenţa de a le acorda foarte uşor împrumuturile. Ne-ar afecta şi pe noi prin accentuarea percepţiei negative pe care investitorii o au deja asupra tuturor economiilor emergente din Europa. Un clasament publicat ieri de Institutul Internaţional de Management din Lausanne (Elveţia) arăta că economia României a căzut trei locuri în clasamentul competitivităţii. Sigur că vinovaţi sunt în primul rând guvernanţii noştri care nu au reuşit să asigure un cadru fiscal clar, nu au încurajat exporturile şi nici inovarea. Numai influenţe externe negative nu ne mai trebuie!

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI