Locul din județul Alba unde au trăit în antichitate batavii, strămoșii olandezilor

Locul din județul Alba unde au trăit în antichitate batavii, strămoșii olandezilor

Batavii, unii dintre cei mai renumiți luptători ai Europei antice, au locuit timp de peste 100 de ani în Dacia ocupată de Imperiul Roman, lăsând moștenire un important castru la granița de nord a marelui imperiu. O localitate mică din Transilvania a găzduit în urmă cu aproape 2.000 de ani unii dintre cei mai destoinici luptători din Europa acelor vremuri: batavii, un trib germanic, localizat în jurul Deltei Rinului, în zona în care este în prezent teritoriul Țărilor de Jos. Erau foarte buni călăreți și înotători, putând trece fluviul înot fără să piardă formația de marș.

La Războieni Cetate, în județul Alba, a existat unul dintre cele mai importante castre romane din Dacia. Pentru paza acestuia, dar și pentru exploatarea sării de la Ocna Mureș, aflată în apropiere, împăratul Hadrian a ordonat staționarea unei mari unităţi de cavalerie batave, formate din 1.000 de călăreți, o forţă mobilă puternică ce putea acoperi uşor distanţa dintre cele două legiuni din zonă, Legiunea XIII Gemina de la Apulum (Alba Iulia) şi Legiunea V Macedonica de la Potaissa (Turda).

Batavii şi-au construit castrul şi au trecut la îndeplinirea misiunilor primite, printre care și cea de a apăra granița de nord a Imperiului Roman.

Sit arheologic distrus de comuniști

Cercetări sistematice în zona castrului roman de la Războieni Cetate s-au făcut doar recent. Timp de peste 40 de ani, însă, un inimos profesor de istorie din localitate, Pantelimon Popovici (foto), a promovat importanța istorică a castrului și a adunat obiecte de patrimoniu descoperite în zona castrului, multe fiind scoase la suprafață întâmplător, în urma activităților agricole.

„Am ajuns ca profesor la Războieni în 1975 și importanța istorică a localității m-a legat cumva să rămân aici. În decursul anilor au existat multe descoperiri importante. Din păcate, înainte să ajung eu acolo, cei de la fostul CAP au băgat un scormonitor în zona castrului roman, pentru că plugurile care arau câmpul agricol se tot loveau de obiectele vechi din piatră. Au încărcat două remorci cu o grămadă de artefacte și le-au aruncat într-o vale. Nu s-a mai putut recupera nimic. A fost o dramă incredibilă“, a spus Pantelimon Popovici pentru „Weekend Adevărul“. Sutele de artefacte (bucăți de țigle, cărămizi, statuete, ulcioare) culese de el de pe câmpuri erau expuse în clasă.

Citește și: Pe urmele romanilor din suburbiile Apulumului. Săpăturile arheologice din villa romană de la Oarda de Jos

„Primeam mulți profesori în vizită și toți mă întrebau de ce nu le pun sub cheie ca să nu se fure. Le-am spus că tocmai acesta era secretul: dacă le încuiam, atunci sigur se furau. Așa puteau fi văzute, pipăite și, oricum, nu aveau o valoare materială atunci, decât una istorică“, a completat profesorul. Acesta a mai precizat că, la un moment dat, administrația orașului olandez Nijmegen, considerat centrul administrativ al tribului batavilor, a organizat o mare expoziție cu artefacte din toate zonele din Europa pe unde au ajuns strămoșii lor.

„Au fost trimise obiecte și de la noi, de la Războieni. Chiar i-am propus primarului din Ocna Mureș să inițieze un proiect de parteneriat cu orașul din Olanda, plecând de la istoria comună de acum aproape 2.000 de ani“, a spus Popovici.

Localitatea Războieni Cetate este, din punct de vedere administrativ, parte componentă a orașului Ocna Mureș, vestit în trecut pentru minele de sare și stațiunea balneară de aici. Băile Sărate s-au redeschis în 2023, dar activitatea de exploatare a sării în subteran nu mai poate fi reluată, având în vedere că galeriile au fost inundate de apele râului Mureș în 1912.

Centurionul născut „La Batavi“

Profesorul Popovici a făcut în decursul anilor și cercetări care au arătat legătura directă a localității cu batavii. „Pe o inscripţie descoperită în 1993 de arheologi francezi în Siria este prezent numele unui centurion (ofițer) roman, Aelius Verecundinus, «natus in Dacia Ad Batavos». Toponimul «Ad Batavos» tradus prin «La Batavi» apare pentru prima dată şi acesta este foarte probabil numele vechi al localităţii Războieni Cetate. În castrul roman de aici este atestată, în peste 40 de ştampile pe ţigle şi cărămizi, prezența trupei de cavalerie Ala I Batavorum Milliaria“, afirmă profesorul de istorie.

După pensionarea profesorului Popovici, artefactele au fost predate la Muzeul Unirii. „A fost cea mai importantă trupă de cavalerie din provincia Dacia romană şi a rămas aici până la sfârşitul stăpânirii romane. Avea misiunea de a apăra un sector important din graniţa provinciei, dar şi exploatările de sare de la Salinae (Ocna Mureş)“, afirmă profesorul.

Citește și: Săpături arheologice la Biserica Sfânta Treime din Alba Iulia – vor fi deshumate osemintele fostului episcop greco-catolic, Atanasie Anghel

Strict temporal, batavii au staționat în Dacia între anii 136/138 d.Hr. și până la retragerea romanilor din vremea împăratului Aurelian, în anul 253 d.Hr. Profesorul Pantelimon Popovici relatează şi o legendă potrivit căreia satul era legat de ocnele de sare printr-un tunel pe sub râul Mureş, care era folosit la transportul sclavilor la lucru, în ocne. Importanţa strategică a localităţii, din punctul de vedere al căilor de comunicaţie, este demonstrată şi astăzi.

Războieni Cetate este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania, fiind situat la distanţă aproximativ egală între Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş: aici se bifurcă linia de cale ferată către aceste trei destinaţii.

Campanii arheologice

Săpăturile arheologice sistematice în situl Războieni Cetate au început în anul 2017 și continuă în fiecare an. Sunt coordonate de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și se desfășoară în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai“, respectiv de arheologul George Bounegru din Alba Iulia și Rada Varga, reprezentant al Centrului de Studii Romane al instituției de învățământ superior din Cluj-Napoca. Este organizată o campanie pe an, în lunile iulie-august.

„Castrul este poziționat pe o terasă peste râul Mureș, orientarea vest-est a fortificației corespunzând traseului drumului roman. Protecția și siguranța castrului sunt asigurate de un sistem dublu de șanțuri, dar și de un zid, care, cel puțin într-o fază a construcției sale, era din piatră. Suprafața înconjurată de șanțurile de apărare este de 5,2 hectare, ceea ce reprezintă, ca mărime, al doilea castru de trupă auxiliară, ca suprafață, din Dacia (după Porolissum).

Pe lângă construcțiile cu rol administrativ (principia, praetorium, cât și o posibilă horreum/fabrica), aici au existat cel puțin 12 barăci militare. Cercetările geomagnetice și săpăturile arheologice au demonstrat că, cel puțin într-o fază târzie, aceste barăci erau din piatră“, susțin istoricii care efectuează cercetările arheologice.
Aceștia au folosit magnetometria, respectiv tehnica prin care se măsoară variații ale câmpurilor magnetice și anomalii generate de structurile arheologice îngropate.

Pe baza acestor semnale, magnetometrele profesioniste, înzestrate cu programe de operare specializate, schițează un desen, pe care arheologul este capabil să îl interpreteze și să îl transforme într-un plan al așezării.

Pe lângă măsurători, arheologii cercetează de câțiva ani și ceea ce a reprezentat cel mai probabil o locuință civilă. Rezultatele săpăturilor sunt spectaculoase și au fost expuse la Muzeul Unirii din Alba Iulia, la sfârșitul anului trecut.

Pe lângă fragmente de vase și multe alte tipuri de ceramică, au fost scoase la suprafață și obiecte din aur, cum ar fi un cercel și o monedă. Cercetările istoricilor vor continua și anul acesta.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI