VIDEO | Nuntă ca pe vremuri, la Săsciori: Costume populare, căruțe trase de cai, ciuituri și obiceiuri care mențin vie flacăra tradițiilor strămoșești
Nuntă ca pe vremuri, la Săsciori: Costume populare, căruțe trase de cai, ciuituri și obiceiuri care mențin vie flacăra tradițiilor strămoșești
În inima Transilvaniei, la Săsciori, județul Alba, tradițiile și obiceiurile vechi sunt și acum păstrate cu sfințenie. Nunțile tradiționale sunt evenimente pline de culoare și veselie, iar duminica de Rusalii a adus laolaltă întregul sat într-o sărbătoare autentică și plină de viață.
Încă de la primele ore ale dimineții, întreaga suflare a fost animată de forfota pregătirilor: ”Am reușit să aducem în fața comunității un obicei tradițional de nuntă. Ne bucurăm că vremea a ținut cu noi, ne bucurăm că sătenii au ieșit să întâmpine alaiul miresei”, spune Florin Bănățan, unul dintre coordonatorii Ansamblului Folcloric Dorul Munților din Săsciori.
Toți participanții au purtat costume populare, brodate cu motivele specifice zonei: bărbații, mândri în cămăși albe cu brâuri late, iar femeile, în ii și fuste albe, cu cătrințe brodate, toți desprinși parcă dintr-un tablou viu al tradițiilor românești.
Ceremonia a început la casa nașilor, unde alaiul de nuntă s-a adunat pentru a pleca după mire și mireasă, iar nuntașii au pornit în căruțe trase de cai, decorate cu covoare țesute și panglici tricolore. Pe tot parcursul drumului, tropotele cailor s-au împletit cu strigătele și cântecele de nuntă ale participanților, într-un veritabil spectacol al autenticității rurale.
Drumul până la casa miresei a fost presărat cu ciuituri despre nași și miri, dar și de momente simbolice, precum închiderea drumului de către vecinele acesteia, un obicei vechi, specific zonei, prin care femeile cer o răsplată pentru a-i lăsa pe mire și nași să treacă: ”Închiderea se face cu covoare, de vecinele acesteia. Drept răsplată pentru că își dau vecina, acestea cer ouă, găini, miei, depinde de fiecare caz în parte. Nașul este cel care plătește să se deschidă drumul, iar plata se face în funcție de statul social al acestuia. Dacă este cioban, evident va da un miel. Dacă este gospodar al satului, atunci o să dea găini și ouă, iar dacă este un om mai înstărit de la oraș, o să le dea bani”, explică Florin Bănățan.
Ajunși la casa miresei, mirele, nașii și nuntașii sunt primiți de familia acesteia și cinstiți cum se cuvine. Tânăra primește cununa de mireasă și își ia la revedere de la cei dragi: ”Am vrut să evidențiem în acest obicei cântecele de pus cununa miresei, cântece de plecare de acasă, încărcatul zestrei, dar și multe ciuituri despre nași și miri. Alaiul merge apoi la sfat și la biserică, urmând apoi să aibă loc nunta propriu-zisă, petrecerea”.
Înainte de a pleca la sfat și biserică, are loc hora miresei, un obicei care se păstrează cu precădere în zona rurală și reprezintă dansul făcut în fața casei, înainte de plecarea mirilor și nuntașilor. Hora miresei simbolizează bucuria părinților miresei că aceasta se mărită, nu rămâne “fată bătrână” și părăsește casa în rochie albă. Concomitent, în căruțele care însoțesc alaiul se încarcă zestrea miresei.
Ceremonia religioasă are loc la biserica din sat, unde mirii primesc binecuvântarea preotului, un moment sacru în fața lui Dumnezeu și a comunității. După aceasta, toată lumea se mută la petrecerea care durează până târziu în noapte. Aici, mirii sunt cinstiți cu bani și obiecte folositoare pentru noua lor casă, un obicei ce simbolizează sprijinul comunității pentru noua familie: ”Mirii se cinstesc de către invitați, atât cu obiecte materiale, dar și financiar. Tinerii însurăței primesc covoare, perne, animale în unele cazuri sau bani”, mai spune coordonatorul Ansamblului Folcloric de la Săsciori.
A doua zi, se organizează „zama acră”, o petrecere mai restrânsă, dedicată celor care au organizat nunta: ”La zamă acră, cum îi zice la Săsciori! Participă cei care au contribuit la nuntă și au ajutat la ospăț, adică o petrecere a organizatorilor nunții. Abia după zamă acră se ia zestrea miresei și se duce în casa unde pleacă”.
O nuntă tradițională la Săsciori nu este doar o simplă ceremonie, ci un adevărat spectacol cultural, o reconectare cu rădăcinile și o celebrare a identității locale. Este un prilej de bucurie și mândrie pentru toți cei implicați, un eveniment care întărește legăturile dintre generații și menține vie flacăra tradițiilor strămoșești.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
ALERTĂ în Alba: Minoră de 17 ani, din Alba Iulia, dată dispărută. A plecat de acasă într-o destinație necunoscută și nu s-a mai întors
ALERTĂ în Alba: Minoră de 17 ani, din Alba Iulia, dată dispărută. A plecat de acasă într-o destinație necunoscută și nu s-a mai întors Polițiștii din Alba caută o minoră, în vârstă de 17 ani, din Alba Iulia. Persoanele care pot oferi informații sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Sănătatea și naturăacum 4 zile
15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor
-
Actualitateacum o zi
18 decembrie: Sfântul Daniil Sihastrul, sărbătoare cu cruce albastră în calendarul ortodox. Ce înseamnă și ce nu ai voie să faci