„Ponta Euxinus” şi schimbarea prin… reactivare!

    Sigur că denumirea „Ponta Euxinus” cu care am înlocuit-o pe celebra „Pontus Euxinus” nu este decât un joc de cuvinte, care nu conţine, în fond, nimic jignitor. Pentru că dacă „Pontus Euxinus” înseamnă, în limba latină, „Marea Primitoare” sau „Marea Ospitalieră” (vechea denumire a Mării Negre), atunci „Ponta Euxinus”, fireşte, îl defineşte pe premierul nostru cel primitor. De ce spun că e primitor? Păi, pentru că în guvernul pe care l-a constituit într-un moment când multă lume aştepta o tendinţă înnoitoare, reformatoare, un aer de schimbare, domnia-sa a primit cu largheţe în cabinetul său oameni vechi, reactivaţi din guvernele anterioare, precum cel al lui Văcăroiu şi Tăriceanu. Dau doar două exemple, cele mai proeminente. Primul este Florin Georgescu, ministrul Finanţelor Publice, care era tot la Finanţe în 1993, în Guvernul Văcăroiu, când mii de români s-au nenorocit şi şi-au pierdut economiile de-o viaţă jucând la „Caritas”, în timp ce numeroşi apropiaţi ai puterii de la acea vreme s-au îmbogăţit, speculând respectivul joc piramidal în deplină cunoaştere, adică ştiind cu precizie când să depună (unii de mai multe ori, chiar „sărind” peste rând), cât să depună şi… când să se oprească, deoarece se dărâma „şandramaua”. Aceea a fost o perioadă în care jocul respectiv a fost folosit pentru a înmulţi averile oamenilor puterii şi pentru a le oferi o bază de pornire în „marea aventură politică” ce urma. Al doilea exemplu este cel al lui Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei în perioada 1997-2000, în ciuda unui trecut comunist destul de dubios. Acesta s-a procopsit acum cu Externele, iar printre primele sale declaraţii publice a fost una în favoarea lui… Putin. Culmea, exact în momentul în care la Moscova aveau loc ample manifestări împotriva lui Putin, iar protestatarii erau bătuţi în stradă. Asta vorbeşte de la sine despre capacitatea diplomatică a domnului Marga. Poate chiar şi despre simpatiile internaţionale ale domniei-sale.
În infrastructura instituţională s-au făcut, de asemenea, schimbări relevante cu privire la intenţiile lui Victor Ponta. De fapt, cu privire la intenţiile celor ce se află în spatele lui şi îl manipulează, chiar dacă el a declarat că guvernul său va fi condus exclusiv de la Palatul Victoria. Şi aici o să vă ofer doar două exemple, deoarece nu-mi permite spaţiul: în fruntea ARR (Autoritatea Rutieră Română) a fost numit, de către Ovidiu Silaghi, noul ministru al Transporturilor, un domn pe nume Sorin Supuran, un lider liberal din judeţul Timiş care este… investitor în acest domeniu. Da, taman în transporturi! Desigur, el a cedat posesiunea firmei de transport „Maracana” fratelui său dar, spuneţi-mi, ce garanţie de echidistanţă şi moralitate mai poate prezenta? (Mai ales că şi alţi membri ai familiei sale fac afaceri tot în domeniul transporturilor). Abia numit de către Victor Ponta în fruntea Inspectoratului de Stat în Construcţii, fostul colonel MApN Adrian Balaban-Grăjdan (ce fusese demis de Emil Boc) a fost deja demis şi este cercetat de DNA, deoarece prima lui „grijă” la conducerea ISC a fost aceea de a-l scăpa pe Adrian Năstase de procesul „Trofeul Calităţii”. De menţionat faptul că pensia de militar a fostului colonel Balaban-Grăjdan este de 8.500 de lei (85 de milioane de lei vechi), la care s-ar fi adăugat şi salariul frumuşel de şef al ISC! Aşadar, după părerea mea, intenţiile lui Ponta (ale celor ce-l dirijează) sunt clare. Nu binele poporului, al dascălilor, al pensionarilor şi al altor categorii este scopul deţinerii puterii, ci căpătuirea rudelor, apropiaţilor, a colegilor de partid etc.

Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI