Tragedia greacă

    România, deşi în prezent trece şi ea actualmente prin momente dificile – ţinând cont de devalorizarea serioasă a leului în ultimele două săptămâni, de semnele de recesiune din economie şi implicit scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare ale populaţiei, este am putea spune cu un ochi pe problemele interne şi cu celălat pe… Grecia. Asta deoarece, în această ţară pe lângă marea povară a datoriilor externe (de peste 400 de miliarde de euro!), încercările de a se impune măsuri severe de austeritate au eşuat, parlamentul ales în scrutinul din 6 mai a fost de asemenea dizolvat, urmând ca luna viitoare, în 17 iunie, să fie organizate noi alegeri legislative. Şi cum Grecia este membră a Uniunii Europene şi a zonei euro, deja toată Europa are serioase frisoane la un eventual faliment declarat al acesteia sau la posibila ieşire din zona euro. De ce a ajuns Grecia în acestă situaţie dezastruoasă, se ştie bine. Este vorba de populismul deşănţat al forţelor politice care au guvernat ţara în ultimii douăzeci de ani (aviz amatorilor, inclusiv din ţara noastră!) pe care nu le-a interesat nimic altceva decât rămânerea la putere cu orice preţ, în acest sens dând salarii şi pensii mult peste posibilităţile existente şi măsluind chiar şi rapoartele macroeconomice înaintate Comisiei Europene.
Deocamdată, atât liderii europeni cât şi Grupul G8 dau asigurări că vor face tot posibilul pentru ca Grecia să rămână în zona euro, dar că acest lucru va fi imposibil dacă Atena nu-şi respectă angajamentele de austeritate, caz în care rămâne fără finanţare. Cele mai multe opinii înclină spre aceste două scenarii, rămânerea Greciei în zona euro, cu respectarea promisiunilor, sau excluderea ei, ceea ce ar avea consecinţe devastatoare pentru greci şi  dar şi pentru Europa.
„Ieşirea Greciei din zona euro ar aduce, pe termen scurt, haos, cu efecte brutale atât în Grecia, cât şi în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulaţie suficient de rapid noua monedă grecească şi ajungând până la pagubele catastrofale provocate sistemului financiar”, se arată într-o analiză a Thomson Reuters. „Statul elen nu şi-ar putea satisface necesarul de import de alimente şi energie, comerţul de zi cu zi ar fi redus la barter, iar guvernul nu şi-ar mai putea plăti salariaţii. Totul pentru că faptul se va consuma atât de rapid încât noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede. Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate. Scenariile sumbre proiectează imagini cu controale stricte la graniţe pentru a se preveni ieşirea capitalului din ţară.  Prăbuşirea Greciei ar încuraja speculanţii să atace şi alte state mai slabe, precum Italia, Spania sau Portugalia, ceea ce ar putea culmina cu noi bailout-uri externe şi şubrezirea sistemelor anticriză europene”- se arată, între altele, în analiza amintită. Institutul pentru finanţe internaţionale, organism care reprezintă 450 de instituţii financiare din întreaga lume, estimează la circa 1.000 de miliarde de euro costul ieşirii Greciei din zona euro!
Ar mai exista şi o a treia cale. Spre exemplu, fost economist-şef al Deutsche Bank, Thomas Mayer, propune o soluţie alternativă pentru rezolvarea crizei datoriilor din Grecia, în care statul elen rămâne în zona euro, deşi Troica îi taie o parte din finanţarea internaţională. Ideea lui Mayer constă în folosirea biletelor de datorie, denumite de el „geuro”. În acest scenariu, Troica şi-ar menţine doar ajutorul pentru sistemul bancar elen şi pentru serviciile care ajută la plata datoriei, iar guvernul elen va trebui să emită bilete de datorie. Aceste bilete devin monedă, „geuro” şi vor fi folosite mai departe de creditori pentru plata facturilor. Geuro devine astfel o moneda paralelă de schimb. Implementarea unui astfel de sistem ar presupune însă ca Europa să preia în întregime controlul asupra băncilor elene, pentru a evita extinderea lipsei de lichidităţi. În schimb, Grecia obţine un sistem bancar recapitalizat şi o devalorizare internă care să o ajute să devină mai competitivă.
După cum se ştie, băncile greceşti controlează actualmente circa 13 la sută din activele sistemului bancar românesc. Întrebat de reprezentanţii presei ce măsuri ar trebui să ia România pentru a se proteja de posibilele efecte generate de criza din Grecia, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a menţionat  faptul că  solvabilitatea sistemului bancar din România este solidă, iar subsidiarele locale ale băncilor greceşti sunt bine capitalizate. Totodată, domnia sa a dat asigurări că, „până în prezent, nu se remarcă ieşiri  semnificative de capital străin sau retrageri de depozite din bănci”. Asta ar fi acum. Ce va fi însă pe viitor,  rămâne de văzut.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI