La pomul lăudat… Doar trei comune din județul Alba au beneficiat de finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020

Doar trei comune din județul Alba au beneficiat de finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020

„Dezvoltare”, un cuvânt care flutură pe buzele tuturor primarilor, mai ales în preajma alegerilor. Acum ne aflăm în preajma alegerilor locale, dar și la finalul unui ciclu de finanțare nerambursabilă europeană, moment numai bun pentru un bilanț al „dezvoltării”. Cel mai greu se descurcă cu „dezvoltarea” unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural.

La Agenția de Dezvoltare Regională Centru, de exemplu, doar 3 (trei!) comune din județul Alba au contractat proiecte în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020. Este vorba despre comunele Săliștea și Săsciori, care au contractat câte un proiect pentru înființarea câte unui centru comunitar, și de comuna Ciugud, care a contractat un proiect pentru schimbarea destinației clădirii fostei primării în centru de zi pentru persoane vârstnice.

Toate aceste trei proiecte au o valoare nerambursabilă de 2.528.344,84 lei, de fapt aveau această valoare, pentru că doar două dintre cele trei sunt finalizate: *proiectul „Înființare centru comunitar Săliștea”, cu o valoare totală a proiectului de  528.662,26 lei și valoare nerambursabilă de 334.600,28 de lei, și *proiectul „Schimb de destinație din clădire primărie și consiliu local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare, Ciugud”, cu o valoare totală de 2.863.526,08 lei și valoarea nerambursabilă de 1.849.156,56 lei.

Citește și: Finanţare nerambursabilă de peste 5 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea Colegiului „Bethlen Gabor” din Aiud

Proiectul „Înființare centru comunitar Săsciori”, cu o valoare totală de 846.332,93 de lei și o valoare nerambursabilă de 344.589 de lei, nu este finalizat. În această situație, nu știm dacă a absorbit toată suma nerambursabilă. Agenția de Dezvoltare Regională Centru nu a putut furniza această informație în cererea de informații publice pe care le-am adresat-o luna trecută. Nu știm nici din ce bani, de la bugetul local sau de la bugetul de stat, vor fi continuate lucrările care trebuie musai terminate până la 31 decembrie 2024.

Sugestiv pentru intensitatea sprijinirii dezvoltării mediului rural este că suma nerambursabilă totală contractată în cele trei proiecte este în jur de 500.000 de euro. E foarte puțin! Și mai vedem ceva: niciun proiect nu este pentru rezolvarea marilor dureri edilitare rurale: drumurile și rețelele de utilități.

Ce e drept, în POR 2014 – 2020, conform structurii programului postat pe site-ul ADR Centru, pentru regiunea Centru au fost puține oportunități de finanțare oferite comunelor, doar trei axe eligibile: *Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale; *Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului; și *Investiții în educație, în formare, inclusiv în formarea profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare”.

Citește și: Finanţare europeană pentru comasarea terenurilor fărâmiţate din România

Un cuvânt important în structurarea acestui program la nivel regional îl au Comitetul Regional pentru elaborarea Planului Regional de Dezvoltare Centru și Consiliul pentru Dezvoltare Regională Centru. În primul comitet sunt reprezentați administrații, autorități și instituții publice, sindicate, patronate, ONG-uri etc. CDR Centru „este format din președinții Consiliilor Județene ale celor șase județe care compun Regiunea Centru, la care se adaugă câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale municipale, orășenești și comunale din fiecare județ al Regiunii, totalizând, astfel, 24 de membri”.

CDR Centru este organismul suprem. Or, el este dominat, nu prin număr, că sunt doar 6, ci prin putere, de președinții consiliilor județene componente ale Regiunii Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Poate avem aici explicația ofertei limitate pentru comune în a accesa fondurile nerambursabile. Astfel, de vreme ce nu prea au acces la fondurile europene, de unde pot comunele să-și finanțeze cu adevărat infrastructura rutieră și de utilități, adică dezvoltarea reală?

Teoretic, din Programul Național de Dezvoltare Locală, redenumit Programul „Anghel Saligny”. Acesta împarte bani din bugetul de stat și, cel mai frecvent, partidul/partidele la putere și-au tras partea leului.

Acest mecanism și redistribuirea fondurilor de către guvern și consiliile județene îi ține pe primari în priză electorală, pentru că toți vor să facă parte din tabăra câștigătoare, deținătoarea pâinii și cuțitului. Păi dacă ar avea ei o mai mare libertate financiară, ar mai răspunde la comenzile de la județ și de la partid?

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI