Aproape 5.000 de firme și PFA au intrat în insolvență, în primele nouă luni ale anului 2022. Datele ONRC

Aproape 5.000 de firme și PFA au intrat în insolvență, în primele nouă luni ale anului 2022. Datele ONRC

În primele nouă luni ale anului 2022, peste 4.700 de firme și PFA au intrat în insolvență, anunță Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 10,68% în primele nouă luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 4.767 de insolvenţe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 827, în creştere cu 3,76% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2021.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 399 de insolvenţe (plus 30,39%), Cluj – 356 (minus 1,11%) şi Timiş – 214 (plus 1,90%).

Cele mai puţine insolvenţe s-au înregistrat în judeţele Gorj, respectiv 20, în scădere cu 52,38% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, Botoşani – 20 (minus 20%), Harghita – 23 (plus 53,33%) şi Covasna – 24 (plus 41,18%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe a fost consemnat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.290 (plus 2,38% comparativ cu primele nouă luni din 2021), construcţii – 920 (plus 27,96%) şi industria prelucrătoare – 612 (plus 14,82%).

Aceste companii sunt active în special în sectoarele: imobiliar, construcţii, hoteluri, finanţe şi energie, se precizează în raportul Executivului comunitar, citat de agenția DPA.

Raportul evaluează riscul spălării banilor şi al finanţării terorismului în Uniunea Europeană, cu un capitol special dedicat consecinţelor invaziei ruseşti din Ucraina.

Cel puţin 1.400 din cele 31.000 de companii sunt deţinute de 33 de persoane fizice, care recent au fost vizate de deciziile privind îngheţarea activelor adoptate, ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei de UE, în contextul războiului din Ucraina.

Documentul Comisiei Europene atrage atenţia asupra faptului că unii oligarhi ruşi ar putea să ascundă faptul că sunt proprietari sau controlează companii europene, prin intermediul unor firme înregistrate în afara UE sau al unor acţionari locali mandataţi.

Implementarea deciziilor de îngheţare a activelor ar necesita punerea în aplicare eficientă a regulilor de transparenţă privind beneficiarii, se arată în raportul Comisiei Europene. De asemenea, Executivul comunitar susţine că este nevoie de un schimb mai bun de informaţii şi o detectare şi monitorizare „adecvată” a activelor ascunse de autorităţile fiscale.

„Companiile fantomă pot fi create relativ uşor, de aceea continuă să fie utilizate pentru a fi tranzitate sute de milioane de euro prin tranzacţii opace. Prin utilizarea unor companii fantomă, infractorii pot ascunde originea şi destinaţia fondurilor, pe lângă ascunderea beneficiarului real”, se precizează în studiul Comisiei Europene.

Fondurile respective ar putea fi utilizate atât în scop personal, cât şi pentru destabilizarea unor ţări întregi, se mai arată în raportul menţionat. De aceea, scoaterea la lumină a fluxurilor de bani murdari contribuie nu doar la apărarea democraţiei şi siguranţei cetăţenilor UE, dar ajută şi la contracararea influenţei autocraţiilor, subliniază Comisia Europeană.

Sursa: dcbusiness.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---