ANI loveşte din nou

Între integritate şi politică nu există prea multe tangenţe. Cel puţin nu în practică, nu în România. Ne dorim ca situaţia să fie alta, cele două concepte să fie strâns legate nu numai în teorie, ci şi în viaţa de zi cu zi. Dar scăpaţi, fără o educaţie politică temeinică, din sistemul socialist, prea mulţi dintre noi au confundat libertatea cu liberul arbitru. Obrăznicia unora s-a întâlnit cu lipsa de curaj sau naivitatea altora şi aşa s-au făcut uriaşe şi oneroase afaceri cu statul, aşa au apărut averi nemuncite, aşa s-au perpetuat nedreptăţi crase pentru care ţara noastră, noi toţi plătim despăgubirile impuse de instanţele europene în cazurile celor are au avut tăria de a merge în căutarea dreptăţii până acolo, aşa a început eludarea legilor ajunsă acum sport naţional, aşa… Putem continua enumerarea tarelor societăţii în care trăim cu multe alte exemple. Evident că domeniul politicii nu a fost ocolit, ba chiar a devenit motorul şi garantul deteriorării continue a climatului social şi, odată cu criza, şi a celui economic prin loviturile grele aplicate firmelor private. Nu degeaba spunea un analist economic că statul (recte guvernul, care este politic) dacă vrea să facă un bine economiei private să nu mai facă nimic.
Ieri, Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) ne-a demonstrat că există totuşi apropieri între
„Integritate” şi „Politică”, doar că ele nu sunt cele pozitive pe care le sperăm noi, muritorii de rând. Inspectorii ANI au decis să se ocupe de verificarea averilor liderilor pricipalelor sindicate. Au intrat astfel în colimator Bogdan Hosu, Vasile Marica, Dumitru Costin, Liviu Luca, Anton Hadăr, Vasile Lincu, Sorin Dumitraşcu, Marin Gruia, Gheorghe Isvoranu, Marius Nistor, Marius Petcu şi Ion Albu, mulţi dintre ei afirmându-se în ultimul an prin apariţii în mass-media foarte vocale împotriva guvernului condus de Emil Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu, dar şi prin acţiuni sindicale care au avut darul de a irita la maximum Puterea. Operaţiunea ANI este cât se poate de legală după ce anul trecut legea în virtutea căreia agenţia există şi funcţionează a fost modificată incluzându-i în rândul celor care trebuie să-şi declare averile şi pe liderii sindicali.
Unii acuză acţiunea ANI ca fiind menită să decredibilizeze mişcarea sindicală din România. Dar ce decredibilizare mai gravă poate produce ANI mişcării sindicale decât cea pe care ani şi ani la rândul au produs-o chiar liderii sindicali înşişi prin legăturile strânse cu diverse partide politice (unii dintre ei chiar au sărit din barca sindicatului în cea a politicienilor), prin modul deseori îndoielnic în care au reprezentat interesele membrilor lor de sindicat şi prin averile mari pe care le au, chiar dacă acestea din urmă sunt obţinute din banii sindicaliştilor nu din banii publici? Iar argumentul hotărâtor este acela că marile mişcări sindicale organizate pe parcursul anului trecut au strâns câteza zeci de mii de persoane, în cel mai bun caz. Prin comparaţie, mişcările sindicatelor din alte state ale Europei au scos din case sute de mii şi chiar milioane de oameni.
Conicidenţă sau nu, ieri pe agenda de lucru a Senatului se afla dezbaterea unei legi iniţiate de opt senatori PSD, prin care liderii sindicali şi averile lor erau scoşi de sub controlul ANI. Şirul coincidenţelor poate fi întregit cu împrejurarea că de curând preşedintele sugera să se caute „regina” corupţiei din vămi în zona sindicală şi cu autodenunţul unui fost vameş de la Giurgiu care-l acuza de luare de mită pe Vasile Marica. În funcţie de poziţia pe care fiecare român şi-a format-o, aceste coincidenţe pot fi folosite pro sau contra. Asta este „frumuseţea” plaiului mioritic, totul depinde în ce tabără te afli, din ce perspectivă judeci lucrurile.
Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI