Expert în fonduri europene, Nicolaie Moldovan explică ce proiecte poate depune Primăria Alba Iulia pentru a dezvolta în continuare orașul
Dezvoltarea urbană cu finanțare europeană a făcut din Alba Iulia un oraș exemplu, administrația condusă de Mircea Hava, ca primar și Nicolaie Moldovan, city manager, coordonator al echipei care a scris și implementat proiectele de dezvoltare cu fonduri europene, devenind un model de bune practici pentru multe alte primării, consilii județene, asociații, grupuri de acțiune locală etc.
Datorită acestui succes albaiulienilor li se pare firesc ca acest mod de a finanța rezolvarea problemelor de infrastructură ale orașului să continue. Fondurile europene, în ciuda a ceea ce cred mulți, nu finanțează orice, de la o la o alocare bugetară europeană (care durează 7 ani) la alta obiectivele se schimbă și odată cu ele și domeniile și probleme care pot fi rezolvate cu fonduri nerambursabile. De aceea există mereu noi zone, noi probleme pentru care este mai bine să cheltui fonduri europene, dacă există posibilitatea, „salvând” bugetul local pentru finanțarea obiectivelor neincluse în liniile de finanțare nerambursabilă.
Pare complicat, chiar este și de aceea am cerut opinia unui expert în fonduri europene, l-am numit pe Nicolaie Moldovan, omul care cunoaște foarte bine și nevoile municipiului Alba Iulia pentru a afla care sunt proiectele pe care actuala conducere a Primăriei Alba Iulia trebuie să le promoveze pentru a fructifica la maximum posibilitățile de finanțare oferite de alocarea bugetară europeană 2021 – 2027 și Planul Național de Redresare și Reziliență. Așadar sunt obiective pentru care trebuie scrise proiecte în continuare, cum este, de exemplu Palatul Principilor Transilvaniei pentru care sperăm să se finalizeze în acest an lucrările de restaurare la Corpul E, cel mai vechi din tot ansamblul.
De asemenea, trebuie scrise (și sperăm câștigate) proiecte pentru continuarea modernizării infrastructurii de transport (în continuarea celor două lăsate moștenire de administrația Hava și pe care administrația Pleșa sperăm că va reuși să le implementeze până la sfârșitul anului 2023), proiecte care să vizeze mobilitatea electrică și alternativele de transport public verde și infrastructura pentru bicicliști și, micro-mobilitate (ex. trotinete electrice), cu reglementări adoptate de consiliul Local care protejează cetățeanul, care reglementează explicit circulația acestora.
Vorbim și de proiecte pentru un sistem mai eficient și mai extins de management al traficului prin semaforizare inteligentă, de achiziția de noi autobuze electrice, de proiecte pentru extinderea infrastructurii de stații de încărcare astfel încurajându-se înlocuirea de către localnici a autovehiculelor cu combustie internă cu unele electrice, un sistem mai bun de e-Ticketing pentru transportul public local și îmbunătățirea acestuia, nu distrugerea lui. Trebuie scrise în continuare proiecte pentru reabilitarea locuințelor, a blocurilor construite între anii 50 și 90 ai veacului trecut (dar cu supravegherea reală a șantierelor, nu cum se întâmplă acum când cetățenii beneficiari semnalează tot mai multe carențe de execuție a lucrărilor, cu o răspundere mai mare asociată constructorilor și penalități severe pentru lucrări de mântuială).
Primăria trebuie să prioritizeze reabilitarea termică a blocurilor situate în cartierele Cetate (de ex. b-dul Revoluției, zonele Goldiș, Arnsberg, Cloșca, Poligonului, Vânătorilor și Ampoi, respectiv zona Șincai-Flips, Piața Iulia Maniu etc). Principalele artere care deservesc aceste cartiere se vor moderniza până în 2023, iar partea de modernizare a fondului de locuințe, este o continuare firească care dă atractivitate și crește calitatea locuirii în aceste zone. Vor fi fonduri și pentru reabilitarea termică a clădirilor publice, primăria putând scrie aici proiecte pentru unitățile de învățământ, cu accent pe Colegiul Național „Horea Cloșca și Crișan”, de exemplu, proiect cuprins în strategia de dezvoltare a orașului de mai mulți ani.
Sunt bani disponibili și pentru construirea de locuințe pentru tineri, locuințe pentru familiile cu nevoi speciale, dar și pentru specialiști (medici, profesori care să fie încurajați să rămână sau să fie atrași în oraș. Regenerarea zonelor verzi și a mobilierului specific, inclusiv a celor din cartierele de locuințe, precum și modernizarea și amenajarea locurilor de joacă pentru copii și a unor terenuri de sport pentru tineri, sunt proiecte obligatorii care își găsesc surse de finanțare nerambursabilă în viitoarea perioadă de programare. Nu trebuie lăsate baltă nici acele proiecte mari de construire a centurilor ocolitoare de Vest și Nord ale municipiului Alba Iulia… Asta ca proiecte mari, de neocolit. Pregătirea acestor proiecte a început cu partea de reglementări urbanistice din mandatul anterior, dar trebuie continuată cu elaborarea studiilor de fezabilitate, obținerea avizelor necesare, stabilirea scenariului optim de solicitare a finanțării nerambursabile și a sursei. Cine și in ce formula cere banii, respectiv administrează infrastructura creată.
Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea finanțării unui Plan de Urbanism General, digital, fie la nivel de unitate-administrativ teritorială, fie la nivel de zonă urbană funcțională, adică în relația cu localitățile învecinate. Categoric, pentru Alba Iulia, acest instrument de planificare trebuie realizat pentru a fundamenta dezvoltarea împreună cu localitățile învecinate și a pregăti împreună proiecte majore care să crească aceste colectivități. Și desigur, vom vedea ce vor prevedea exact ghidurile de finanțare și obiectivele eligibile (estimativ le vom cunoaște anul viitor în iarnă, primăvară), iar în funcție de asta cât de creativi vor fi cei din primărie. Dar grosso-modo Alba Iulia, prin diferite entități publice și private, în diferite formule de parteneriat și colaborare, poate atrage, până în 2030, din cele două surse sus-enunțate peste 300 de milioane de euro.
Anca DINICĂ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi”
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi” Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, revine în atenția publicului cu un nou avertisment, de această dată cu privire la reforma sistemului monetar actual […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii
-
Ştirea zileiacum 2 zile
21 noiembrie: Zece ani de la tragedia aviatică de la Mălâncrav. Ziua când Alba Iulia a pierdut un tânăr pilot căpitan