11 ianuarie: Ziua artei fotografice în România. Carol Popp de Szathmary, recunoscut ca primul fotograf al țării noastre, a studiat la Blaj, la seminarul teologic

La data de 11 ianuarie se sărbătorește Ziua artei fotografice în România. Carol Popp de Szathmary, recunoscut ca primul fotograf al țării noastre, a studiat la Blaj, la seminarul teologic.

Ziua artei fotografice în România este marcată, din 2010, în data de 11 ianuarie, aceasta fiind stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010. A fost aleasă ziua de 11 ianuarie deoarece reprezintă data naşterii lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.

Carol Popp de Szathmary s-a născut la 11 ianuarie 1812, în Satu Mare. A studiat o perioadă la seminarul teologic din Blaj, iar ulterior a studiat pictura la Roma. A imortalizat chipuri şi scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român şi primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde se dădeau lupte. Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecţie de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române există clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele. Carol Popp de Szathmary a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprindea imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.

Asociaţia Artiştilor Fotografi (AAF) a fost înfiinţată la 28 noiembrie 1956, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Averescu George, Bauch Aurel, dr. Constantinescu Spiru, ing. Comănescu Silviu, Cernescu Sever, Hananel Ion, Iarovici Eugen, Löffler Weisselberger Hedy, Lovinescu Andrei, ing. Mărculescu Herberth, Marinov Iulian, Roman Bazil, Spitzer Clara, ing. Silistrăreanu Cornel, ing. Tomescu Nicolae, Tibor Löwy, Vulpas Gheorghe, conform site-ului Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, www.aafro.ro.

Primul sediu al Asociaţiei a fost în Bucureşti, Piaţa Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul AAF s-a mutat la parterul Palatului ”Universul” din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă şi o Galerie de artă fotografică. Ulterior, sediul s-a mutat pe strada Schitu Măgureanu, unde a fost amenajat un studio de creaţie dotat cu aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru şi color şi un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie şi soluţii).

Asociaţia Artiştilor Fotografi a organizat în acest răstimp renumitele Saloane Internaţionale ale României, majoritatea lor fiind vernisate la Galeria Dalles din centrul Capitalei, iar ultima ediţie, cea de-a XVIII-a, a fost organizată în sălile Muzeului de Artă din Braşov. Cu sprijinul şi în colaborare cu Institutul Naţional de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică, Asociaţia Artiştilor Fotografi a editat, în perioada 1966-1989, lunar şi bilunar, 198 de numere ale Buletinului Asociaţiei, intitulat „Fotografia”, acordate în condiţii de gratuitate tuturor membrilor AAF. Tot în această perioadă, AAF a editat, împreună cu Institutul Central de Documentare Tehnică, cel mai probabil din anul 1967, renumitele Caiete selective „Fotografia” în care au fost publicate cu pondere articole de tehnică fotografică. Şi acestea au fost difuzate membrilor AAF în condiţii de gratuitate, precizează site-ul amintit.

În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, Bucureşti, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, precum şi din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini şi din diaspora şi 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 şi, ulterior, şi-a încetat, practic, activitatea.

În anul 2007, cinci artişti fotografi cunoscuţi, preşedinţi de fotocluburi, au demarat acţiunea de reconstituire a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR). Noul Statut precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionarea al AAFR aşeza pe noi principii funcţionarea Asociaţiei Naţionale şi stabilea faptul că Adunarea Generală anuală este a membrilor asociaţi care au contribuit atât financiar, cât şi prin munca lor intelectuală la continuarea activităţii Asociaţiei Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. Primele 10 luni ale anului 2013 au fost extrem de dificile dar, în cele din urmă, Regulamentul şi modificările aduse Statutului AAFR – prin care s-a hotărât mutarea sediului AAFR în Bucureşti şi componenţa Comitetului Director – au primit recunoaşterea juridică. În prezent, sediul Asociaţiei este în str. Dr. Turnescu nr. 6 din sectorul 5 al Capitalei. Preşedintele AAFR este Eugen Negrea, conform site-ului www.aafro.ro.

Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul naţional cu participare internaţională ”Luna Fotografiei din România”, organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).

Sursa: agerpres.ro

În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti. În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Vernisajul Salonului Internaţional de Artă Fotografică al României, ajuns la cea de-a 24-a ediţie, a avut loc în ziua de 25 septembrie 2020, la Muzeul Municipiului Bucureşti. Salonul este organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România şi a primit Înaltul Patronaj al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (FIAP), conform paginii de Facebook a SIAFRO (Salonul Internaţional de Artă Fotografică din România). Apreciat drept cel mai important eveniment al artei fotografice româneşti, având o tradiţie ce se întinde pe mai bine de o jumătate de secol, Salonul a reunit, la fiecare ediţie, operele celor mai importanţi fotografi din întreaga lume.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost prezentă de-a lungul timpului, prin jurnaliştii şi fotografii ei, la toate marile evenimente din istoria contemporană a României. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES deţine o vastă arhivă de fotografii, ce cuprinde milioane de imagini realizate din anul 1927 până astăzi. Atât arhiva de fotografie, cât şi cea de ştiri funcţionează în cadrul redacţiei Documentare-Arhivă, cu rolul de a pune în valoare acest patrimoniu de ştire scrisă şi de imagine.

Pe parcursul anului 2020, fotografii ale Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES au fost expuse în diferite locuri din ţară, între care amintim: la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (ianuarie), la Braşov (februarie), la Universitatea Bucureşti (aprilie), la Borsec (septembrie), la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti (octombrie), la Iaşi (decembrie).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI