9 decembrie: Ziua internaţională de comemorare a victimelor crimei de genocid şi pentru prevenirea acestei crime
9 decembrie: Ziua internaţională de comemorare a victimelor crimei de genocid şi pentru prevenirea acestei crime
Ziua internaţională de comemorare a victimelor crimei de genocid şi pentru prevenirea acestei crime a fost instituită la 11 septembrie 2015, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, 9 decembrie fiind data la care, în 1948, a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, conform www.un.org.
Convenţia amintită defineşte genocidul drept „oricare dintre următoarele fapte, comise cu intenţia de a distruge, total sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios … „, incluzând: omorârea membrilor grupului; lezarea gravă, fizică sau psihică, a membrilor grupului; intervenţia deliberată asupra condiţiilor de viaţă ale grupului, cu scopul de a-l distruge, total sau parţial; implementarea unor măsuri menite să prevină naşterile în interiorul grupului; transferul forţat al copiilor dintr-un grup într-un alt grup.
Convenţia stipulează, totodată, faptul că genocidul, fie că este comis pe timp de pace sau pe timp de război, este o crimă sub jurisdicţia internaţională, pe care membrii Convenţiei se angajează să o prevină şi să o reprime, responsabilitatea primară revenind fiecărui stat în parte.
Scopul acestei zile este de a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei acestei convenţii şi a rolului acesteia în combaterea şi în prevenirea crimelor de genocid, cât şi de a comemora victimele acestor crime.
Prin adoptarea acestei rezoluţii, Adunarea Generală a ONU a reiterat responsabilitatea fiecărui stat în parte de a-şi proteja populaţia de crimele de genocid. În acest sens, în 2005, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat principiul responsabilităţii de a proteja, iar în anul 2008, a fost înfiinţat Centrul Global pentru Responsabilitatea de a Proteja, cu sprijinul unor organizaţii ce sprijină respectarea drepturilor omului, precum Refugees International, Human Rights Watch, International Crisis Group, Oxfam International sau WFM-Institute for Global Policy. Principalul obiectiv al Centrului Global pentru Responsabilitatea de a Proteja este de a transforma acest principiu într-un ghid practic de acţiune în faţa atrocităţilor comise în masă, potrivit http://www.globalr2p.org/.
Mai exact, acest Centru se implică activ în acest demers, prin prezentarea unor informaţii suplimentare pentru o mai bună înţelegere a principiului responsabilităţii de a proteja, prin recomandarea unor strategii ce pot fi implementate de fiecare stat în parte, lucrând alături de organizaţii neguvernamentale, agenţii guvernamentale şi/sau regionale, cu scopul de a proteja populaţia de atrocităţile în masă, cum ar fi genocidul, crimele de război, epurările etnice şi crimele împotriva umanităţii.
Pe parcursul anilor 2014 şi 2015, comunitatea internaţională a comemorat cele mai atroce crime petrecute în ultimul secol, precum marcarea a 100 de ani de la genocidul armenilor, 70 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de exterminare de la Auschwitz, 40 de ani de la atrocităţile comise de Khmerii Roşii în Cambodgia şi 20 de ani de la genocidul din Rwanda şi cel de la Srebrenica, din Bosnia şi Herţegovina.
Evenimentele prilejuite de această zi pornesc de la manifestări de comemorare a victimelor crimei de genocid, acesta fiind un prim pas pentru acţiunile ulterioare de prevenire a acestor atrocităţi. Totodată, Ziua internaţională de comemorare a victimelor crimei de genocid şi pentru prevenirea acestei crime reprezintă o oportunitate pentru statele membre de a promova obiectivele principiului responsabilităţii de a proteja.
În materie, în cadrul Naţiunilor Unite funcţionează Biroul pentru prevenirea genocidului şi responsabilitatea de protecţie, coordonat de doi consilieri speciali care răspund direct secretarului general al Naţiunilor Unite. Este vorba despre Consilierul special pentru prevenirea genocidului, care acţionează ca un catalizator pentru creşterea gradului de conştientizare a cauzelor şi dinamicii genocidului, pentru alertarea actorilor relevanţi acolo unde există riscul declanşării unui genocid, şi pentru consilierea şi mobilizarea pentru o acţiune adecvată în domeniu. Consilierul special pentru responsabilitatea de a proteja coordonează dezvoltarea conceptuală, politică, instituţională şi operaţională în aria sa de activitate.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
FOTO | Se deschid circulației încă 21 de kilometri din cea mai așteptată autostradă din România
FOTO | Se deschid circulației încă 21 de kilometri din cea mai așteptată autostradă din România Astăzi, 23 decembrie 2024, va fi deschisă circulația rutieră pe cea mai așteptată autostradă din România, respectiv pe lotul 1 al Autostrăzii A 7 Ploieşti-Buzău. Porțiunea de 21 de kilometri face legătura între Dumbrava şi Mizil, judeţul Prahova. Astfel, […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum 2 zile
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 13 ore
MESAJE de Mos CRACIUN 2024 hazlii. Idei de SMS-uri, URĂRI şi FELICITĂRI amuzante pe care le puteți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 4 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana