6 mai 1849 – Începutul bătăliei de la Abrud dintre trupele maghiare și moții din Munții Apuseni, conduși de Avram Iancu
6 mai: Începutul bătăliei de la Abrud dintre trupele maghiare și moții din Munții Apuseni, conduși de Avram Iancu.
La data de 6 mai 1849 a început Bătălia de la Abrud, bătălie în care trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani sunt înfrânte de către moții conduși de Avram Iancu.
La această confruntare s-a ajuns deoarece în primăvara anului 1849, ameninţat de spectrul invaziei trupelor ţariste, guvernul maghiar dorea lichidarea rapidă a rezistenţei românilor din Transilvania și astfel începând cu luna aprilie au pornit asediul asupra cetăţii din Alba Iulia, cetate care pe lângă cea a Devei, dar și a Timișoarei, continua să reziste trupelor maghiare.
Foarte curând a devenit evident faptul că atâta timp cât Munţii Apuseni sunt controlaţi de români, asediul cetăţii Alba Iulia este inutil, deoarece un mare număr de soldați maghiari vor fi blocați în această zonă. Ca urmare, pentru degajarea forţelor militare necesare la asediul cetății de la Alba Iulia, guvernul maghiar a dispus ca rezistenţa românilor din Munţii Apuseni să fie lichidată prin orice mijloace.
Astfel că, la data de 6 mai 1849, o importantă forţă militară maghiară condusă de maiorul Imre Hatvani, a atacat prin surprindere oraşul Abrud, dar va suferi o gravă înfrângere în fața moților conduși de Avram Iancu, însăși maiorul Hatvani reuşind să scape cu viaţă doar prin fugă și însoţit doar de câţiva din oamenii săi.
După pierderea bătăliei, comandantul maghiar Hatvani a promis că va reveni în oraș pentru a se răzbuna și de aceea el se va deplasa în oraşul Brad unde va începe imediat pregătirile pentru o nouă luptă împotriva românilor. Numai că și cea de-a doua bătălie de la Abrud desfășurată între 18-19 mai 1849 s-a terminat tot cu înfrângerea trupelor maghiare, trupe care au fost nevoite din nou să abandoneze oraşul.
După această a doua luptă pericolul ocupării centrului Munţilor Apuseni de către maghiari a fost pe moment înlăturat, însă românii au pierdut câţiva conducători de valoare, printre care pe prefectul Petru Dobra, ce a fost ucis de maghiari la Abrud şi pe prefectul Ioan Buteanu, capturat şi dus la maiorul Hatvani, care l-a spânzurat, pentru a se răzbuna pentru înfrângerea suferită în fața românilor.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie 2024. Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Prooroc Ilie
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ilie și nume derivate de la Ilie 2024. Câți români își serbează onomastica de Sfântul Prooroc Ilie Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date peste 127.000 de români își sărbătoresc onomastica în 20 iulie, de Sfântul Prooroc Ilie. Dintre cei 127.370 de români sărbătoriţi de […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Muntele Găina sau ”Muntele Dragostei” din Alba, unde are loc anual Târgul de fete, încărcat de legende și tradiție
-
Opinii - Comentariiacum 37 de minute
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie 2024. Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Prooroc Ilie
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
Mesaje cu URARI de ”La mulți ani” de Sfântul Ilie 2024. Felicitări și idei de mesaje pentru sărbătoriți
-
Sportacum 3 zile
FOTO: Reunire la Metalurgistul Cugir, cu revenirile lui G. Goronea, S. Itu și M. Codrea
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
15 iulie: Ziua Mărcii Poștale Românești. Primele mărci poștale, tipărite în Moldova, în 1848
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
15 iulie, Ciurica, o altă zi a femeilor! Dacă îţi baţi bărbatul, îţi va merge bine tot anul