Ce legătură există între insomnie şi bolile cardiovasculare?

Produse naturale indicate

    Persoanele care au probleme cu somnul, sforăie sau se trezesc dimineaţa obosite prezintă risc crescut de boli cardiovasculare. Tulburările de somn sunt relativ frecvente şi destul de uşor de tratat. De aceea, este important ca oamenii să cunoască această corelaţie între insomnie şi riscul de boli cardiace şi să-i prezinte medicului problema. Într-un studiu recent, riscul de infarct miocardic în rândul indivizilor care suferă de insomnie a fost cu 27- 45 % mai mare decât în cazul celor care nu prezintă tulburări de somn.
lInsomnia poate duce la accident vascular cerebral
Se pare că dificultăţile de somn cresc şi riscul de accident vascular cerebral şi hipertensiune arterială, prin stimularea producerii unui nivel ridicat al hormonilor de stres. Se estimează că aproximativ 10% din populaţie suferă de o boală numită apnee de somn, care rămâne nediagnosticată şi poate fi cauza unor boli cardiovasculare.
lPersoanele cu apnee, predispuse la hipertensiune arterială
Apneea de somn se manifestă în special prin pauze respiratorii repetate, frecvente în timpul somnului. Apneea poate duce la boli cardiovasculare prin intermediul efectului său asupra tensiunii arteriale. Pacienţii cu apnee şi tensiune arterială normală prezintă risc crescut de hipertensiune în decurs de 4 ani.
lCe legătură există între apnee şi creşterea tensiunii?
Hipertensiunea este un factor de risc important în apariţia bolilor cardiovasculare şi a accidentelor vasculare cerebrale. Pacienţii cu apnee au o activitate mai intensă a sistemului nervos simpatic decât cei fără, atât în timpul somnului, cât şi în perioada de trezire. Frecvenţa contracţiilor cardiace şi constricţia vaselor sangvine sunt controlate de sistemul nervos simpatic. La persoanele fără apnee există de obicei o scădere a activităţii sistemului nervos simpatic şi a tensiunii arteriale în timpul somnului.
lFrecvenţa cardiacă, mai mare în apnee
În timpul perioadelor de apnee, activitatea crescută a sistemului nervos simpatic duce la constricţia vaselor de sânge şi la creşterea frecvenţei bătăilor inimii, ceea ce are ca rezultat mărirea tensiunii arteriale, atingând şi 250/150 mmHg. Pacienţii cu apnee de somn au, de asemenea, o frecvenţă cardiacă mai mare, chiar şi când nu dorm. Această frecvenţă cardiacă şi variabilitatea tensiunii arteriale sunt indicatori ai unor eventuale probleme cardiovasculare.
lInsomnia, responsabilă şi de supraponderalitate
Un alt efect bine cunoscut al tulburărilor de somn este creşterea în greutate, ea însăşi un important factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Lipsa somnului activează o mica zonă a hipotalamusului, regiunea creierului care reglează apetitul, printr-un hormon numit leptină. În timpul perioadelor de insomnie, nivelul leptinei din sânge scade, ceea ce stimulează pofta de mâncare, în special de alimente bogate în carbohidraţi (dulciuri, pâine etc.), cu creşterea în timp a greutăţii corporale.
l Produse naturale indicate
Unul dintre produsele naturale indicate pentru persoanele care prezintă un risc mare de a dezvolta afecţiuni cardiace  se găseşte în farmacii sub denumirea de „Cardio Forte”. Conţine extract din frunze de păducel, plantă medicinală folosită tradiţional ca tonic cardiac, precum şi magneziu – care ajută la funcţionarea normală a sistemului nervos şi muscular, inclusiv a miocardului. Un alt medicament indicat pentru  îmbunătăţirea calităţii somnului este „Solaguttae Valeriană – Hamei”. Acesta ajută la reglarea duratei somnului, fiind indicat inclusiv în cazul perturbărilor induse nervos. Flavonoidele din conurile de hamei diminuează stările de tensiune şi stres, creând un sentiment de relaxare totală. Un al treilea produs farmaceutic natural indicat pentru somn liniştit este „Passiflora”. Produsul este recomandat în caz de insomnie, stări de iritabilitate, palpitaţii extrasistole, tahicardie, senzaţie de anxietate, nevralgii. De asemenea este indicat în dureri şi stări de tensiune pshihică.

dr. Camelia Diaconu,
medic primar medicină internă,
Spitalul Clinic de Urgenţă „Floreasca”,
asist. univ. UMF
„Carol Davila”,
doctor în medicină

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI