Şantaje şi insuccesuri

Anul 2010 a fost unul atât de urât încât abia am aşteptat  să treacă, dar felul în care a început 2011 pentru România mi-a spulberat doza obligatorie de optimism în asemenea momente de trecere nu doar într-un an nou ci şi într-un nou deceniu. Decepţia cea mai mare mi-a fost provocată, desigur, de amânarea aderării României la spaţiul Schengen şi de felul în care s-a produs acest eşec al politicii noastre externe, cel mai mare, cred, din ultimii 21 de ani. Faptul că preşedintele Traian Băsescu şi l-a asumat nu mă încălzeşte deloc şi nu îmi diminuează jena resimţită faţă de comportamentul oficialităţilor române care, prin înaltele funcţii pe care le deţin în stat, mă reprezintă pe mine ca şi pe ceilalţi conaţionali în Europa şi în lume. În acest caz este vorba, în primul rând, despre preşedintele Traian Băsescu şi despre ministrul de Externe Teodor Baconschi, un intelectual pe care l-am admirat sincer înainte de intrarea lui în politică.
Dar s-o luăm cronologic. Mai întâi a fost reacţia agresivă a lui Traian Băsescu la scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german prin care i se cerea Comisiei Europene amânarea intrării României în Schengen „până când cele două state vor înregistra progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate”. Admiţând că scrisoarea conţine şi afirmaţii reale despre România, şeful statului a declarat, în 21 decembrie 2010, că demersul franco-german reprezintă „o discriminare” la adresa românilor şi că ţara noastră nu va accepta aşa ceva, chiar dacă va trebui să se lupte cu cele mai putermice state. Zis şi făcut: România, în loc să-şi intensifice lupta cu corupţia, s-a îmbăţoşat încercând să şantajeze Europa. Prima reacţie în noul an i-a aparţinut lui Teodor Baconschi, care a declarat într-un interviu că nu exclude varianta ca Bucureştiul să denunţe unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi să condiţioneze aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în cazul unei eventuale neadmiteri a României în spaţiul Schengen. A doua reacţie a venit dinspre Comisiile de politică externă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului care şi-au făcut cunoscută intenţia de a nu ratifica o modificare a Tratatului de la Lisabona, care permite Germaniei să menţină cei 3 eurodeputaţi pe care îi are în plus faţă de numărul stabilit deja. Potrivit EU Observer, dacă România ar respinge protocolul, Spania, care ar urma să câştige 4 noi mandate de europarlamentari, ar fi lovită mult mai tare decât Germania, Franţa sau Olanda.
După ce a pus gaz pe foc, preşedintele Traian Băsescu, pe care nu-l cred străin de aceste reacţii aiuritoare ce legitimează practic reţinerile unor ţări europene privind aderarea României la spaţiul Schengen, şi-a pus echipamentul de pompier, pozând în stingător de incendii. „Nici MCV, nici accesul Croaţiei, nici problema europarlamentarilor germani nu sunt pârghii cu care să ne rezolvăm problema Schengen. România nu poate condiţiona… poate s-o facă dar nu este în politica noastră, pentru că am face exact ceea ce ni se întâmplă nouă acum, să blocăm accesul Croaţiei”, a spus nonşalant Băsescu miercuri, la şedinţa de Guvern. Poate că nu vom bloca accesul Croaţiei, dar în mod sigur cu o astfel de politică de stat accesul României la propriul ei destin, care ar trebui să fie unul european, adică bazat pe valorile europene, va rămâne blocat.
Ştirea privind amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost dată ieri de agenţia DPA, care l-a citat pe ministrul de Interne al Ungariei, ţară care deţine de la 1 ianuarie preşedinţia UE. La Bucureşti, ştirea a stârnit vii controverse, preşedintele Traian Băsescu afirmând chiar că nu cunoaşte declaraţia atribuită lui Sandor Pinter. Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a declarat la rândul lui că afirmaţiile ministrului ungar de Interne au fost „redate greşit”, precizând că partea ungară s-a angajat să susţină intrarea României în Schengen la termenul stabilit, în martie 2011.
Maria Lucia MUNTEANU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI