Mersul pe jos e sănătos

Anul 2011 este anul relansării economice. Aşa ne-a spus, din nou, premierul Emil Boc. Şi el ştie. La fel ne-a spus şi la începutul anului trecut. Numai propria noastră îndărătnicie şi dorinţa de a-l contrazice cu orice preţ cu vorba, dar mai ales cu fapta, au transformat anul 2010 din anul relansării în anul continuării declinului economic! Şi culmea, n-am învăţat nimic, nici acum nu ne lăsăm deloc convinşi deşi ar fi spre propriul nostru bine. Românii sunt, după francezi, cei mai pesimişti europeni în ceea ce priveşte starea economiei în anul 2011.
Dar să nu lăsăm gândurile negre să ne năpădească chiar din primele zile ale anului şi să dăm credit previziunilor şefului guvernului. Să ne gândim cam cum putem noi să trecem pe creştere economică? Ne-a spus chiar preşedintele că reducerile din sectorul bugetar nu sunt suficiente pentru relansare ci ele trebuie dublate de măsuri de sprijinire a mediului privat. Poate că era mai bine dacă şi-ar fi dat seama de asta acum doi ani şi ar fi presat guvernul să ia astfel de măsuri. Nu s-a întâmplat însă. Să nu fim însă cârcotaşi şi să ne amintim că e mai bine mai târziu decât niciodată. După accelerarea atragerii fondurilor europene (care nu se întâmplă însă la cotele necesare, priviţi numai spre Ministerul Transporturilor), un alt motor des vehiculat în discursurile oficialilor guvernului este turismul pentru că despre industrie nu avem a spune prea multe. S-a creat un brand de ţară, se lansează tot soiul de programe, participăm la numeroase târguri de turism naţionale, dar mai ales internaţionale, ne-am făcut reclamă la posturi TV de largă audienţă, dar la finele anului când am tras linia s-a constatat că numărul turiştilor a scăzut din nou, iar cel al turiştilor străini este într-un declin crunt. Pentru că străinii care fac în România turism cu avionul au evitat să se înghesuie (la propriu) prin aerogările noastre, strategia de atragere s-a schimbat. Tonul l-a dat, previzibil, preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Gheorghe Flutur care reuşit să împace în cadrul aceluiaşi proiect şi solicitarea guvernului de a accesa fondurile europene şi lipsa condiţiilor civilizate de transport cu autoturismul sau autocarul, dar şi îndemnul de la finalul calupurilor de reclame prin care suntem îndemnaţi să facem zilnic cel puţin 30 de minute de mişcare pentru a fi sănătoşi. „Pelerinaj în Bucovina” este numele sub care se desfăşoară programul de atragere a turiştilor în nordul Moldovei. Nimic de reproşat ba chiar de lăudat. Sare calul însă şi stârneşte nedumerire modul de promovare: un consilier al domnului Flutur va parcurge pe jos cei 880 de km care despart Viena de Suceava. Îi va lua aproximativ o lună dar dincolo de anunţul acestui gen de promovare mai puţin obişnuit, nu este nimic spectaculos. Cum va ajuta la promovarea turistică a ţării preumblarea aceasta nu prea înţelegem. Şi pentru că vorbeam de mişcare, sănătate şi lipsa condiţiilor civilizate de transport este sugestiv să spunem că pelerinajul prin Bucovina se va face per pedes, cu bicicleta sau cu căruţa.
Turismul este o sursă de venituri, dar oricâtă monedă se va bate el nu va reuşi, oricum nu prea curând, să relanseze economia României. N-ar fi oare mai bine ca diriguitorii noştri, de la Bucureşti şi din teritoriu să se preocupe şi de alte domenii? Nu putem lucra cu toţii în turism chiar dacă s-ar revărsa peste noi un tsumani turistic. Dar oricât de greu se vor mişca lucrurile în domeniul turismului este mult mai uşor să faci programe spectaculoase pentru vizitarea unor monumente ale naturii sau arhitecturale (pe care nu le-ai făcut tu) decât să pui cap la cap şi să te preocupi de dezvoltarea unor situri industriale.
Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI