În judeţul Alba nu se produc ouă de la „găini stresate”- interviu cu Florin Florea, administratorul SC Albatros SRL
– Domunule Florea, conduceţi una din cele mai mari ferme producătoare de ouă consum din judeţul Alba…
– Într-adevăr, Albatros Gold SRL este unul din cei mai mari producători de ouă din judeţul Alba şi singurul producător de ouă în sistem complet integrat.
– Ce înseamnă acest lucru?
– SC Albatros Gold SRL dispune de trei hale pentru găini ouătoare adulte, două în sistemul de creştere la sol, una în sistemul de creştere la baterie (toate conformate cu normele UE în vigoare de la 1.01.2012), o modernă bază de uscare, condiţionare şi depozitare cereale cu o capacitate actuală de 2500 tone. În plus am investit şi într-o hală de creştere a tineretului de înlocuire ce urmează a fi inaugurată la 1 februarie 2012. În concluzie, la ora actuală, deţinem întreg fluxul tehnologic al producerii ouălor de consum şi al furajelor pentru găinile ouătoare, ceea ce ne permite să controlăm calitatea fiecărui proces tehnologic şi al fiecărui ingredient folosit în hrana păsărilor.
– În presă au apărut zvonuri privind interzicerea creşterii păsărilor în baterii şi implicit a ouălor cu cifra 3…
– Este o mare confuzie. Când s-au clasificat ouăle în 2004, codul 3 a fost atribuit atât bateriilor de tip vechi, aşa numitele BP3, cât şi celor noi conforme cu standardele UE. Acest lucru era cunoscut de producătorii români încă din 2004 şi peste 90% dintre aceştia au retehnologizat fermele, iar cele noi, făcute după 2004, cum este şi cazul nostru, sunt fără doar şi poate făcute cu baterii conforme cu standardele UE. Bateriile de tip vechi nici măcar nu se mai produc de vreo 20 de ani. Deci putem spune că această situaţie cu bateriile UE conforme cu cerinţele e un fel de program rabla pentru avicultură, se schimbă cele vechi cu cele noi. Problema este că marii exportatori de ouă către România, adică Polonia, Italia şi Spania, nu şi-au retehnologizat fermele, deoarece aceste utilaje noi sunt foarte scumpe, iar noi suntem puşi în faţa unei concurenţe neloiale, deoarece noi, producătorii români avem credite la bănci pentru noile utilaje, ceea ce ne ridică preţul de cost al oului, în timp ce producătorii polonezi nu au, ceea ce le permite să ne invadeze piaţa cu ouă de proastă calitate la un preţ de dumping.
– Şi atunci de unde până unde povestea cu găinile româneşti „stresate”? Sunt „stresate” găinile crescute în baterii?
– Nu! Şi o să vă aduc argumente ştiinţifice în sprijinul acestei afirmaţii, argumente ce pot fi întărite de orice specialist în domeniu. Oul găinii este de fapt un ovul, găina se ouă nu pentru că ar ştii cumva că omul are nevoie de ouă, ci din instinctul de a se reproduce. Orice specialist ştie că prima funcţie a organismului care este afectată de stres este funcţia de reproducţie (dacă vreţi, puteţi face paralela şi cu problemele cauzate de stres la om, în această privinţă!). Deci primul lucru pe care îl face o găină stresată este acela de a stopa ouatul. Păi dacă găinile din baterii se ouă, şi încă foarte bine, rezultă clar că nu sunt nici pe departe stresate!
Ştinţific s-a demonstrat că există factori de stres asupra găinilor ouătoare, dar aceştia pot fi temperatura, intensitatea luminoasă, compoziţia furajului, lipsa apei, zgomotele bruşte etc. demonstrându-se clar că atunci când aceştia depăşesc anumite valori faţă de parametrii normali acţionează ca factori de stres şi duc la afectarea funcţiei reproductive a găinilor, deci la scăderea sau încetarea ouatului în funcţie de intensitatea factorului de stres.
– Care este principala diferenţă între bateriile vechi şi cele noi?
– Pe lângă avantajele care uşurează munca oamenilor, adică gradul de mecanizare şi automatizare, principalele beneficii ale păsărilor sunt o mai mare libertate de mişcare, deoarece noile baterii sunt ca nişte ţarcuri suprapuse de 4 m pe 1.5 m, dispozitivul de tocit gheare şi zona intimă pentru cuibar.
– Care este diferenţa dintre ouăle cu cifra 2 produse la sol şi cele cu cifra 3 produse la baterie?
– Nici una! Nici din punct de vedere chimic, nici din punct de vedere organoleptic, sistemul de creştere la sol sau la baterie nu influenţează caracteristicile oului, acestea fiind influenţate de alţi factori, cum ar fi calitatea furajului, starea de sănătate a păsărilor,etc. Singura diferenţă între viaţa găinilor crescute la sol şi a celor crescute în baterii, conforme cu normele UE, este spaţiul în care acestea se pot plimba. Cele de la sol au la dispoziţie toată hala, cât o fi ea de mare, de la dimensiunile unui simplu coteţ de la ţară până la 1000 m sau chiar mai mult, iar cele din baterie doar 6-7 m cât este suprafaţa acesteia. În rest nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte hrana, temperatura, iluminatul, programul de odihnă sau alţi factori.
Deci în esenţă problema ouălor cu codul 2 sau 3 este mai mult o chestiune ce ţine de asociaţiile care luptă pentru drepturile animalelor. Este exact o dilemă de genul: purtăm haine de blană naturală sau de blană artificială, mâncăm ouă de la găini crescute la sol sau crescute în baterii? Eu cred că acest lucru trebuie să fie lăsat la opţiunea consumatorului, la fel ca în cazul hainelor de blană naturală sau artificială.
– Vă mulţumim pentru explicaţii. Ce mesaj transmiteţi cititorilor ziarului Unirea, acum la debut de an nou 2012?
– Ca la orice început de an doresc tuturor locuitorilor judeţului nostru un călduros la mulţi ani şi succes în activitate. De asemenea le spun să consume cu încredere ouă româneşti cu codul 2 sau 3 în funcţie de opţiunea fiecăruia şi să citească tot ceea ce scrie pe ouă nu doar prima cifră ci şi cea cu referire la ţară, (ouăle româneşti au codul RO), apoi cea referitoare la judeţ (AB în cazul nostru) şi apoi numărul de ordine al producătorului.
Nu le recomand să consume ouă de import cu codul PL – Polonia, ES – Spania etc. din două motive: unul tehnic şi unul moral. Tehnic deoarece nu se ştie cât de vechi pot fi acele ouă, mai ales că de multe ori se vede codul pus în Polonia, iar DDM (data durabilităţii minime) e pusă cu altă ştampilă, pe nu ştiu unde. Iar dacă ceva nu este în regulă, pe cine mai tragi la răspundere, ia-l de unde nu-i pe polonez sau pe spaniol! Din punct de vedere moral, nu recomand achiziţionarea ouălor din import deoarece producătorul polonez nu are angajaţi români, nu are furnizori români, nu plăteşte salarii în România şi nu în ultimul rând nu plăteşte taxe şi impozite statului român! Taxe şi impozite cu ajutorul cărora statul să poată contribui la bunăstarea cetăţenilor săi! Pe când producătorii români, din toate domeniile, nu doar din agricultură, produc în România, plătesc salarii în România, plătesc taxe şi impozite statului român. Românii trebuie să înţeleagă că în cazul produselor alimentare de larg consum, care se pot produce la noi în ţară şi în cazul cărora există tradiţie de producţie la noi în ţară (nu au inventat străinii ouăle, laptele sau carnea de pui!) prin cumpărarea oricărui produs de import contribuie la bunăstarea ţării străine din care se importă în detrimentul propriei lor bunăstări.
În mod normal o ţară ar trebui să importe doar ceea ce din anumite motive nu poate produce (nu avem condiţii meteoclimaterice să producem… banane!) şi să exporte ceea ce poate să producă din plin, în cazul României ouă, carne de pui, lapte, cereale şi multe alte produse alimentare sau nealimentare.
– Vă mulţumesc!
Nicoleta IDITA-TOMUŢA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Economie
Anunț prelungire apeluri de selecție proiecte măsurile: M1/6B, M2/2A, M3/6A EURI, M3/6A FEADR, M6/3A
Anunț prelungire apeluri de selecție GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ ASOCIAŢIA ŢARA SECAŞELOR ALBA-SIBIU anunță public prelungirea sesiunilor de cereri de proiecte LEADER aferentă măsurilor: I.MĂSURA M1/6B-,,Dezvoltarea si modernizarea satelor din microregiunea Ţara Secașelor” Număr de referință al sesiunii cererii de proiecte: M19.2-M1/6B-07/18.10.2024-31.10.2024 Data limita pentru depunerea proiectelor: 27 noiembrie 2024. II.MĂSURA M2/2A – ,,Soluţii inovative […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918